Turcia: "Sistemul se clatină"

DW: Potrivit Comisiei Electorale de la Ankara, majoritatea electoratului turc a votat în favoarea modificărilor constituționale propuse de Erdogan. De ce îl susțin atât de mulți turci pe președinte?

Kristian Brakel: Întâi trebuie să așteptăm ce rezultate vor avea contestațiile anunțate de opoziție. În plus, e remarcabil câte voturi a câștigat tabăra celor care au spus "nu" proiectului lui Erdogan, deși campania dinainte de referendum nu a fost nici corectă, nici liberă. Întrebarea ar trebui să fie: Ar fi câștigat tabăra susținătorilor președintelui turc și în condițiile unei campanii corecte și libere? În final, susținătorii lui Erdogan au câștigat probabil pentru că mulți oameni au ales persoana, nu conținutul proiectului propus de președinte. Erdogan reușește în continuare să convingă o mare parte a populației.     

În jur de 51 de procente au votat pentru susținerea proiectului lui Erdogan: Așadar, aproape jumătate dintre alegători sunt împotriva introducerii unui sistem în care președintele să dispună de prerogative sporite. Ce semnificație are acest aspect pentru societatea turcă?   

Înseamnă că procesul de polarizare a societății va continua. Îl observăm deja de mai mulți ani, iar guvernul de la Ankara l-a accentuat. La Istanbul, Ankara și Izmir - în orașele care au succes pe plan economic - majoritatea electoratului a votat împotriva modificărilor constituționale propuse de Erdogan. În acest context, referendumul poate fi interpretat și ca o revoltă a săracilor împotriva celor prosperi. 

Se va ajunge la violență în urma acestei polarizări dramatice a societății turce?

Cred că procesul de transformare va rămâne pașnic la nivel politic. Dar situația generală din Turcia nu se va liniști: Ciocnirile violente dintre stat și organizația kurdă PKK vor continua, la fel ca atentatele comise de militanții teroriști ai "Statului Islamic". Nu cred că se va ajunge la un război civil. Mai probabile sunt diverse forme ale protestelor în masă. 

Criticii guvernului de la Ankara nu vor accepta deci rezultatul referendumului...

Depinde de nivelul represiunii din partea statului, care e foarte ridicat pe moment. Mulți turci se tem să-și manifeste nemulțumirea. Cu toate acestea, unii dintre ei ies în stradă - pentru prima dată de când a fost declarată starea de urgență. (Starea de urgență a intrat în vigoare în iulie 2016, după tentativa eșuată de puci, și a fost prelungită cu alte trei luni marți, după referendum - n.red.)

În Turcia, jurnaliștii critici sunt persecutați, mii de oameni au fost arestați sau concediați. Poate să ajungă democrația turcă într-o stare și mai deplorabilă?

Sigur că da. Pe moment, represiunile se manifestă în special prin acuzații absurde și concedieri, prin care cetățenii sunt reduși la tăcere. Nu pot fi atacați sau chiar împușcați în plină stradă ca în anii 1990, dar îmi imaginez că s-ar mai putea întâmpla multe. De altfel, mari părți ale societății nu suferă încă pe urma represiunilor pentru că nu sunt considerate relevante politic. Acest lucru s-ar putea schimba dacă mai mulți oameni devin activi și iau atitudine.

În ciuda represiunilor politice din Turcia, Erdogan se bucură de un nou succes în urma referendumului. Îi va oferi această victorie un nou avânt pentru planurile viitoare - spre exemplu, introducerea pedepsei capitale?

Faptul că a menționat pedeapsa cu moartea arată, de fapt, că rezultatul referendumului nu a fost foarte satisfăcător pentru Erdogan. Președintele s-a așteptat la o susținere mult mai mare. Deși poate să-și pună în practică planurile de modificare a constituției, în 2019 îl așteaptă noi alegeri parlamentare și prezidențiale, care nu vor fi ușoare. Cred că va câștiga alegerile prezidențiale, dar cursa va fi mai dificială la scrutinul parlamentar. Erdogan știe că partidul său e pe cale să piardă din voturi.

Rezultatul referendumului a demonstrat din nou ceea ce am observat și la scrutinul parlamentar din iulie 2015: Sistemul se dezmembrează. Ceea ce se întâmplă acum reflectă încercările disperate ale lui Erdogan și ale aliaților săi de a se crampona de putere. Rezultatul referendumului extinde puterea lui Erdogan, dar în spatele acestei fațade, sistemul se clatină. Pe termen lung, aceasta nu e calea spre succes.

Dacă sistemul se clatină, în ce măsură îl va afecta personal pe Erdogan - din moment ce susținătorii săi i-au sărbătorit victoria la referendum cu entuziasmul fanilor unui superstar al muzicii pop? 

Numărul acestor susținători scade. Pe de-o parte, aproximativ 30 la sută dintre turci fac parte din electoratul de bază al lui Erdogan. Pe de altă parte, există turci care l-au votat pe Erdogan la ultimele alegeri, dar au optat împotriva proiectelor sale la referendum. Nu înseamnă neapărat că nu-l vor alege pe Erdogan la următorul scrutin. Unul dintre motivele principale e însă lipsa unor alternative viabile.

Dacă opoziția va reuși să impună o alternativă credibilă de centru-dreapta - iar șansele cresc - va fi greu pentru Erdogan. Dar probabil nu atât de greu încât să ne așteptăm să piardă puterea.

În concluzie: Pilonii sistemului se clatină, dar Erdogan e suficient de abil să-i stabilizeze, de pildă prin extinderea prerogativelor prezidențiale. În aceste condiții nu e atât de afectat de scăderea popularității partidului său.  

Cum credeți că va arăta Turcia peste cinci ani?

Mai instabilă decât acum, cu o societate și mai scindată. Cu mari probleme economice sau cel puțin cu o creștere economică insuficientă pentru a atinge obiectivul lui Erdogan de înscriere printre primele zece economii ale lumii. Pe plan extern, Turcia va fi tot mai izolată, înconjurată doar de prieteni de conjunctură. Probabil că Erdogan va fi în continuare în fruntea statului, dar se va folosi de măsuri represive tot mai dure pentru a se menține la putere.

Autoare: Nina Niebergall (das)