Turcii află astăzi dacă încep negocierile de aderare

Trebuie sau nu ca Turcia să devină membru al Uniunii Europene? Mai exact, ar trebui Uniunea să înceapă negocierile de aderare cu acest stat? Aceste întrebări reprezintă tema centrală a summitului liderilor europeni care se întâlnesc astăzi şi mâine la Bruxelles. Uniunea Europeană i-a promis Turciei de acum doi ani că va demara negocierile de aderare, în cazul în care Ankara îndeplineşte condiţiile impuse până la sfârşitul acestui an. În cadrul Uniunii Europene nu există însă, un punct de vedere unanim pe această temă. Polemicile vizează modul în care Turcia se va integra în Uniune: pe lângă varianta negocierii cu această ţară pentru un loc de membru plin se discută şi despre o ţintă alternativă a negocierilor. În Germania, cel puţin, părerile sunt diferite: Uniunea Creştin Democrată, principalul partid de opoziţie din Republica Federală susţine intens varianta unui parteneriat privilegiat cu Guvernul de la Ankara, în defavoarea unei poziţii de membru plin. Acest partid intenţionează, ca în cazul în care va câştiga alegerile din 2006 să facă totul pentru a împiedica Turcia să devină memebru al Uniunii. Pe de altă parte, ministrul federal al afacerilor externe, Joschka Fischer, a exprimat foarte ferm poziţia Berlinului, faţă de această temă, cu câteva zile înainte de summitul de la Bruxelles: “Varianta parteneriatului privilegiat este înţeleasă de ca un NU spus de Uniunea Europeană. Aceasta nu este o alternativă, pentru că acest stat este interesat de deschiderea negocierilor pentru un loc de membru plin".

Părerile sunt împărţite şi în Parlamentul European: majoritatea euro-parlamentarilor s-au pronunţat ieri în favoarea deschiderii negocierilor de aderare între Turcia si Uniunea Europeana, cu 407 voturi pentru, 262 împotrivă şi 29 de abţineri. Rezolutia este un mesaj politic cu caracter simbolic, deoarece decizia privind deschiderea negocierilor de aderare cu Turcia le revine şefilor de stat si de guvern. Partidul Poplar European, formaţiune politică conservatoare doreşte să lase deschisă posibilitatea unei formule alternative de aderare pentru Turcia. Cu sprijinul cancelarului austriac, Wolfgang Schüssel, reprezentanţii Partidului Popular European vor să propună la summitul de la Bruxelles o astfel de formulă convenabilă pentru ambele părţi.

Deschisă rămâne şi problema stabilirii unor clauze de protecţie pentru Uniunea Europeană, în cazul aderării Turciei, de exemplu, în situaţia în care un număr mare de turci vor lua cu asalt după aderarea piaţa muncii din ţările europene. Mai trebuie clarificat, de asemenea, în ce condiţii Uniunea poate suspenda negocierile, dacă Guvernul de la Ankara nu va fi capabil să ducă la bun sfârşit reformele. Primul ministru turc, Recep Tayyip Erdogan, a încercat săptămâna trecută la Bruxelles să alunge temerile opozanţilor aderarii ţării sale: "Turcia nu vrea să devină o povară pentru Uniunea Europeană, ci să sprijine statele membre în rezolvarea problemelor”.

De asemenea, mai trebuie lămurită şi problema Cirpului. Partea sudică a insulei care aparţine de Grecia, care este din luna mai membră a Uniunii Europene, ameninţă cu un veto împotriva începerii negocierilor de aderare cu Turcia. Guvernul de la Nicosia solicită mai întâi să fie recunoscut de către Turcia conform dreptului internaţional. “Sperăm că obligaţiile Turciei faţă de Cipru vor reieşi din rezultatele summitului din aceste zile, pentru normalizarea relaţiilor dintre cele două părţi”, spune ministrul afacerilor externe cipriot, George Iacouvou. În privinţa României şi Bulgariei, liderii europeni vor confirma la Bruxelles că cele două ţări vor semna un tratat de aderare comun în aprilie sau cel mai târziu mai, şi că vor adera la 1 ianuarie 2007, dar numai dacă îşi continuă reformele.