1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

TVA pe căprării

12 iulie 2010

Taxa pe valoarea adăugată este cea mai importantă sursă de venituri la bugetul de stat al Germaniei. Conform fiscului german în 2010´se vor strânge în puşculiţa statului 180 de miliarde de euro din TVA

https://p.dw.com/p/OGmg
Imagine: picture-alliance/ dpa

Ce au în comun trufele şi caii de curse? Simplu. În cazul în care s-ar încerca vânzarea acestora, TVA-ul ar fi de doar 7 la sută. Dacă însă calul este sălbatic, iar trufele sunt îmbibate în oţet, TVA-ul este de 19%. Cum aşa? Legislaţia privitoare la taxa pe valoarea adăugată este stufoasă şi greu de înţeles, lucru pe care-l confirmă inclusiv unii politicieni. Printre ei se numără şi liberalul Volker Wissing, şeful Comisiei de Finanţe din Parlamentul german.

"Dacă veţi lua ca exemplu verdeţurile, constataţi că mărarului îi este aplicat un TVA de 7 procente, în vreme ce busuiocul este impozitat cu 19%. Nimeni nu înţelege raţionamentul din spatele acestei reguli. O posibilă explicaţie ar fi aceea că busuiocul este considerat o plantă medicinală, în vreme ce mărarul este folosit strict în regim culinar. O astfel de regulă nu are însă nici un sens", spune liberalul Wissing.

Părerea lui nu este deloc singurală. Nu doar colegii săi de partid îi dau dreptate, ci şi parlamentarii din alte partide. Mai mult, Curtea Constituţională însăşi a solicitat guvernului de la Berlin să îmbunătăţească legislaţia privitoare la TVA-ul redus pentru anumite categorii de produse. Ideea unei taxe pe valoarea adăugată mai mici în unele cazuri s-a transformat în realitate în 1968 din raţiuni sociale, culturale şi agrare, când s-a luat decizia ca bunurile de consum considerate vitale să fie impozitate diferenţiat.

23 de miliarde, bani pierduţi

Desigur că în vremuri de criză nu lasă pe nimeni rece suma pe care statul o pierde, anual, prin aplicarea unui TVA de doar 7 la sută mai multor bunuri de consum. Nu mai puţin de 23 de miliarde de euro ar putea intra la buget dacă s-ar renunţa la impozitarea diferenţiată.

Nu puţini sunt politicienii cei care consideră că produsele de bază trebuie să fie impozitate mai blând. Şi totuşi, cine decide care sunt aceste bunuri de bază? În opinia politicianului liberal Nicolette Kressl, discuţia ridică o întrebare esenţială: Cine stabileşte care sunt nevoile de bază ale unui om? "Eu una cred că cititul, cultura şi alte activităţi asemănătoare fac parte din nevoile de bază ale unui om, care nu trebuie reduse doar la mâncare şi băutură", spune Kressl.

Este clar că reformarea sistemului de impozitare nu va fi una deloc uşoară. Coaliţia de guvernământ a anunţat deja că după vacanţa parlamentară va fi luată în discuţie o eventuală modificare a sistemului de taxe, urmând a fi verificat dacă este în regulă ca anumite produse să aibă parte de o impozitare substanţial diminuată.

Autor: Sabine Kinkartz / Vlad Drăghicescu

Redactor: Medana Weident