Ucraina, între bombe şi violarea drepturilor omului

În răstimp, autorităţile ucrainene au de făcut faţă unei serii încă neelucidate de explozii, soldate cu zeci de răniţi.  

Întâmplător sau nu, seria celor patru atentate cu bombe s-a produs la Dniepropetrovsk, oraşul de baştină al Iuliei Timoşenko, situat la patru sute de kilometri sud-est de capitala ucraineană.

În primele relatări s-a afirmat că detonările au rănit cel puţin 27 de persoane, între care trei în mod grav.  

Una din deflagraţii iscată de o bombă ascunsă într-o ladă de gunoi a avut loc la o staţie de tramvai. Şi celelalte explozive au detonat în zone în genere aglomerate, la o gară şi în apropierea unui cinematograf.

Autorităţile s-au arătat alarmate. Ministrul de interne Zaharcenko a anunţat rapid că se va deplasa la faţa locului, iar preşedintele Ianukovici a declarat că ţara sa s-ar confrunta "cu o provocare".

În fapt însuşi şeful statului ucrainean este omul care-şi provoacă şi ţara proprie, şi străinătatea liberă şi democratică. O face de o bună bucată de vreme, prin tratamentul inuman pe care regimul de la Kiev îl aplică fostei adversare politice a preşedintelui, Iulia Timoşenko.

Abia ajuns la putere, Ianukovici şi-a aservit între altele justiţia, retransformând-o într-o unealtă politică aflată la cheremul puterii. Cu ajutorul ei i s-a înscenat fostei şefe de guvern din Kiev un proces intens criticat în lume.

Încălcând flagrant normele şi standardele judiciare ale unei democraţii şi ale unui stat de drept acest proces s-a dovedit, între altele, o vindictă politică, o metodă de răzbunare a taberei pro-ruse pe fosta şefă a revoluţiei portocalii din Ucraina, care l-a înfrânt cândva pe Ianukovici.

După condamnarea şi trimiterea ei după gratii, Timoşenko a început să fie maltratată.

În opinia unor analişti occidentali, Ianukovici încearcă s-o neutralizeze pe Iulia Timoşenko şi să elimine pe veci posibilitatea ca prezentabila şi carismatica ex-şefă de guvern să-i mai pună în pericol întâietatea politică în Ucraina.   

Indignarea pe care a provocat-o în Germania ştirea că Timoşenko a fost bătută şi maltratată de gardieni a sporit şi presiunile exercitate asupra clasei politice germane.

Din ce în ce mai mulţi formatori de opinie s-au raliat ideii de a se trece la boicotarea apropiatului campionat european de fotbal care se va derula în Polonia şi Ucraina, şi pe care Ianukovici va încerca în mod neîndoielnic să-l utilizeze spre a-şi auri blazonul şi a-şi legitima poziţia.

Preşedintele Germaniei, Gauck, a contramandat participarea sa la o întâlnire la nivel înalt a preşedinţilor central-europeni care urmează să se desfăşoare la mijlocul lunii mai la Yalta, în Ucraina. Opoziţia a salutat această decizie.

Gestul său simbolic, coordonat cu executivul berlinez, transmite un mesaj cât se poate de clar preşedintelui ucrainean. Acelaşi mesaj a lansat şi comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding, care, spre lauda ei, şi-a revocat intenţia de a urmări în Ucraina primul meci al campionatului european.  

De altfel, nu e clar dacă Angela Merkel îşi va mai putea efectua propria ei călătorie programată să aibă loc, în Ucraina, în timpul aceluiaşi campionat.

Probleme cu deplasarea pe teritoriul ucrainean are şi ministrul de interne german Hans-Peter Friedrich, care deţine şi portofoliul sportului. Friedrich le-a cerut autorităţilor ucrainene să se asigure că Timoşenko va primi o îngrijire medicală adecvată.

Şi şeful diplomaţiei germane, Westerwelle, s-a arătat alarmat. Nu întâmplător, devreme ce însărcinata ucraineană pentru drepturile omului a confirmat maltratarea în închisoare a Iuliei Timoşenko.

La rândul său, Markus Löning, emisarul special al guvernului federal pentru probleme legate de respectarea drepturilor omului a cerut soluţionarea cazului Timoşenko încă înaintea campionatului de fotbal, prin punerea ei în libertate pe motive umanitare.

Revendicări similare au formulat şi liderii opoziţiei germane de centru-stânga.    

În faţa avalanşei de condamnări internaţionale, autorităţile de la Kiev au tot interesul să distragă atenţia de la sistematica încălcare a drepturilor omului şi de la violarea, la fel de sistematică, a principiilor democraţiei şi statului de drept în Ucraina.

Dacă oamenii lui Ianukovici au procedat ei înşişi la această abatere a atenţiei generale printr-o veche metodă kaghebistă, în speţă prin înscenarea în regie proprie a actualei serii de atentate cu bombe de la Dniepropetrovsk, rămâne de stabilit.

Nu e clar deloc de ce responsabilii variilor jocuri olimpice şi campionate mondiale sau europene acceptă ca manifestări sportive de amploare să aibă loc pe teritoriul unor dictaturi.

Cert este, că, dacă nu-şi vor revizui urgent atitudinea antidemocratică, autorităţile ucrainene vor sfârşi nu doar prin a produce grave pagube - nu doar de imagine - propriului popor, ci şi prin a se autoizola.