Ieşire din fundătură

De la sfârșitul Crăciunului ortodox în prima săptămână a lunii ianuarie, diplomații se întâlnesc din nou, în fiecare miercuri, la Minsk. Aici sunt, de asemenea, şi reprezentanții și observatorii OSCE din statele membre, inclusiv Germania și Franța. În mai multe "grupuri de lucru" se vorbeşte despre probleme politice și economice, dar și despre încetarea focului între ucraineni, ruși și rebelii sprijiniţi de Moscova.

În prezent, observatorii OSCE sunt îngrijoraţi de reizbucnirea luptelor şi revenirea în zona tampon. Negocierile privind aspectele economice sunt mediate de un reprezentant al Ministerului de Externe de la Berlin. La acest capitol, reprezentanții rebelilor și ai Rusiei solicită ridicarea blocadei economice împotriva teritoriilor ocupate. În replică, guvernul de la Kiev reamintește că "este greu de crezut că vreo bancă ar trimite în acele regiuni maşini blindate pentru a plăti pensiile şi alte ajutoare financiare cetăţenilor". Mai uşor ar fi să trimiţi banii direct rebelilor, spune partea ucraineană.

Două zile în fiecare săptămână se reunesc şi negociatorii din partea "grupului politic de lucru". Timpul foarte îndelungat petrecut în cadrul negocierilor nu garantează şi rezultate pe măsură. Urmează să fie discutate punctele acordului de pace de la Minsk, care va decide cu privire la viitorul teritoriilor ocupate de rebelii pro-ruşi în partea de est a ţării. Cum poate Ucraina să controleze din nou graniţa cu Rusia? Nimic nu este rezolvat. "Avem nevoie de un nou impuls pentru a ieși din impas", a declarat un diplomat ucrainean cu rang înalt de la Kiev.

În răstimp, preşedintele ucrainean Petro Poroșenko se află la Berlin, unde va discuta despre soluţii de ieşire din impas. Mai presus de toate, săptămâna viitoare, miniștrii de Externe ai așa-numitului "Format Normandia" (Germania, Franța, Rusia și Ucraina) s-ar putea reuni încă înainte de Conferința de Securitate de la München, spun ei. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov a precizat deja şi data - 8 februarie. Moscova dorește să scape de sancţiunile impuse de UE și SUA împotriva Rusiei. UE a extins recent aceste măsuri punitive până în vara acestui an. Aparent, Kremlinul ar fi pregătit să-i sacrifice pe liderii rebelilor din orașele Donețk și Luhansk. Zvonuri.

Noi livrări de arme rusești

Semnale care să confirme dorința de a negocia a Kremlinui nu prea există. Adjunctul Secretarului de Stat american pentru Afaceri Europene şi Euroasiatice, Victoria Nuland, s-a întâlnit în enclava rusă Kaliningrad cu Vladislav Surkov, un apropiat al lui Putin, responsabil de „dosarul” ucrainean.

"Am fost informați imediat cu privire la rezultatele negocierilor", spune diplomatul ucrainean citat mai sus.

Nu au existat propuneri concrete din partea ruşilor. "Kremlinul vrea să negocieze de pe o poziţie de forţă", spune un alt observator de la Kiev. Astfel s-ar putea explica şi recentele mișcări de trupe ale rebelilor sprijiniţi de Moscova. Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a informat într-o declarație scrisă la sfârșitul lunii ianuarie că "serviciile secrete ucrainene au informaţii conform cărora Rusia a transportat peste graniţă armament către rebeli cu ajutorul trenurilor de marfă”.

Conform acordurilor de la Minsk din februarie 2015, aceste lucruri nu ar trebui să se mai întâmple. În plus, Kievul ar fi trebuit să controleze granița cu Rusia încă de acum patru săptămâni. În realitate, nici măcar observatorii OSCE nu pot vizita fiecare dintre punctele de frontieră.

La rândul ei, nici Ucraina nu mai mişcă mare lucru. La Kiev nu a fost adoptată până în prezent nicio lege care ar permite organizarea de alegeri în regiunile separatiste. Stagnează de asemenea şi reforma constituțională care ar putea duce la descentralizare şi acordarea unui statut special regiunilor din est, iar celor din vest mai multă independență de puterea centrală de la Kiev. Președintele Poroșenko nu poate găsi o majoritate de două treimi în parlament.

Întrebarea este, de asemenea, dacă rebelii vor fi amnistiaţi de Kiev. "Numai după o examinare legală", a declarat ministrul de Externe Pavlo Klimkin.

Moscova dorește o amnistie generală. Din acest motiv, negocierile de la Minsk par a fi împotmolite. "Acum avem nevoie de garanții clare că sunt puse în aplicare acordurile", spune diplomatul cu rang înalt de la Kiev. În caz contrar, discuţiile nu pot avansa.

La Kiev, presa scrie deja despre un „Acord Minsk III", dar fără speranţa de punere în aplicare a acestuia.