Ucraina, la ora iernii

Date fiind rezultatele scrutinului legislativ soldat cu victoria partidului preşedintelui Viktor Ianukovici, în marea ex-republică sovietică s-ar putea consolida epoca glaciară. Unii experţi afirmă că ţara ar fi fost aruncată înapoi cu un deceniu. „Putem compara acest scrutin cu alegerile din 2001”, a declarat de pildă, într-un interviu televizat,  Olexandr Cernenko, şeful unui ONG intitulat „Comitetul Electoral al Ucrainei”.

Ca şi varii observatori occidentali, Cernenko a reliefat că au avut loc numeroase încălcări ale legii electorale. În unele circumscripţii, s-au produs, potrivit lui, „violări sistematice” ale legilor şi reglementărilor în vigoare, ceea ce ar fi modificat scorul scrutinului.

Conform rezultatelor preliminare au participat la vot 58 la sută din electorat. Cea mai puternică forţă în Rada Supremă din Kiev, cum se numeşte parlamentul ucrainean, va fi Partidul Regiunilor, formaţiunea şefului pro-rus al statului ucrainean, Ianukovici.

Gruparea liderului de la Kiev a obţinut aproximativ o treime din voturi numai pe listele de partid, fără să se pună la socoteală mandatele directe. Partidul lui Ianukovici va controla, împreună cu formaţiunea comunistă, care a obţinut 11 la sută, legislativul. Fiindcă alianţa pro-democratică, pro-occidentală din jurul „Patriei”, al grupării Iuliei Timoşenko, fosta şefă de guvern trimisă după gratii de Ianukovici, a venit, cu 24 de procente din sufragii, aşa cum prevăzuseră sondajele, pe locul doi.  

Victorioasă din primul ei test electoral iese gruparea „Udar”,  fondată şi condusă de boxerul Vitali Klitschko. Aşa-numita „Alianţă democratică ucraineană pentru reforme” şi-a adjudecat 14 procente, ajungând pe locul trei. Obişnuit cu triumfurile facile, campionul mondial s-a arătat totuşi dezamăgit.  Klitschko a anunţat că va analiza rezultatul ca să afle de ce „Udar” n-a câştigat.

De-a dreptul senzaţional în raport cu previziunile pare a fi bilanţul ultranaţionaliştilor din Partidul „Swoboda”, „Libertatea”, care, cu lozinci de genul „Ucraina ucrainenilor” par să fi obţinut de două ori mai multe voturi decât fuseseră creditaţi în sondaje.  

Or, nici extremismul de dreapta şi nici rusofobia nu pot fi alternative de viitor viabile pentru un popor precum cel ucrainean, oprimat atâta amar de vreme de comunişti, de fascişti şi de ruşi.

Îngenuncheaţi şi maltrataţi, decenii la rând, de ambele mişcări totalitare, înfometaţi şi martirizaţi sub Stalin şi nazişti, cu o ţară devenită în timpul Holocaustului patria multor făptaşi, victimizaţi de Moscova până la prăbuşirea URSS, ucrainenii ar fi meritat poate un acces mai facil la democraţie.

Dar, după prea scurtul intermezzo al revoluţiei portocalii, Ucraina a încăput din nou pe mâna unor forţe care au „putinizat-o”, care i-au restrâns libertatea şi au repus-o pe calea autoritarismului şi antioccidentalismului.

Tipică pentru noul gen de dictatură care se lăţeşte ca pecinginea în fostul spaţiu sovietic şi în fosta Europă de sud-est ex-comunistă este „democratura”, un simulacru de democraţie, care are nevoie de alegeri parţial dirijate şi devine scena unor alianţe contra naturii, de genul USL.

În Ucraina, urmează ca extrema dreaptă rusofobă, promovată indirect de politica accentuat rusofilă a comuniştilor şi a lui Ianukovici, să alcătuiască o alianţă cu formaţiunea Iuliei Timoşenko. Ceea ce implică, evident, pericolul masiv al discreditării democratice a grupării „Batkivcina” - „Patria” condusă de fosta şefă de guvern.

În ce priveşte alegerile în sine, supravegheate, ca niciodată, de oştiri întregi de observatori OSCE, abundă relatările despre voturi cumpărate, despre intimidări ale membrilor opoziţiei, despre inegalitatea şanselor candidaţilor participanţi şi despre „abuzul de resurse administrative”.

Aşa s-a denumit în rapoartele OSCE acest abuz, tipic şi el pentru regiunile post-sovietice în cauză, comis în genere în favoarea partidului guvernamental. Partidul preşedintelui Ianukovici a ieşit, nu întâmplător, învingător, devreme ce şi şefa principalei grupări din opoziţie a rămas, samavolnic, întemniţată de succesorul ei la putere.

Dat fiind acest lanţ interminabil de acte arbitrare, de abuzuri, excese şi silnicii, alegerile ucrainene numai ca democratice, libere şi corecte  nu vor putea fi calificate. Cu toate acestea, efectul lor se va resimţi dureros. Ucrainenii se vor îndepărta şi mai mult de occident, de libertate şi de Europa, libertatea lor se va restrânge, numărul samavolniciilor, frigul iraţional şi întunericul nelibertăţii şi al iernii se vor înstăpâni la Kiev.