1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ucraina, Rusia şi puterea Vestului

Petre M. Iancu3 martie 2014

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei constituie în continuare subiectul de căpătâi al presei apusene.

https://p.dw.com/p/1BIbQ
Ministrul britanic de externe, William Hague, în Ucraina
Ministrul britanic de externe, William Hague, în UcrainaImagine: Reuters

„Războiul nervilor în Ucraina”, titrează Die Welt, reverberând ecoul declaraţiilor difuzate de premierul ucrainean Iaţeniuc, care a subliniat că „Putin a declarat război” ţării sale şi „a cerut Comunităţii Internaţionale ajutor militar”. Concomitent, „SUA au ameninţat Rusia cu sancţiuni”.

„Ucraina lansează un apel Moscovei”, scrie şi Neue Zuercher Zeitung. Ziarul elveţian îl reia de asemenea pe şeful guvernului din Kiev, care-şi vede ţara „la marginea prăpastiei” din pricina ameninţărilor ruseşti. „Noua conducere ucraineană pare neajutorată în faţa acestor ameninţări”, iar „vestul e şocat”, mai notează aceiaşi publicaţie elveţiană.

O fi occidentul şocat...Dar ce poate face oare? Cât de puternic este Vestul? În editorialul său consacrat acestui subiect, ziarul berlinez Die Welt relevă clar şi fără echivoc că „oricât ne-am inflama şi indigna privind spre Ucraina, trebuie constatat că, împotriva Rusiei, Apusul nu poate acorda ajutor militar Ucrainei”.

Potrivit autorului, Jaques Schuster, europenii din NATO nu posedă pur şi simplu forţele necesare să se confrunte cu „ursul rusesc în adâncimea teritoriului în care se află zona sa de influenţă”. Şi „chiar dacă ar avea aceste forţe” nimeni n-ar fi „atât de stupid încât să inerveze o putere nucleară care mai deţine şi o imensă oştire terestră”.

Singurii care le-ar putea ţine piept (militarilor lui Putin) sunt americanii, mai afirmă acelaşi editorialist berlinez. Dar chiar şi o astfel de confruntare bilaterală ar risca „să se încheie cu un schimb de lovituri nucleare, şi deci în cataclism”. Pe scurt, la peste două decenii de la prăbuşirea Uniunii Sovietice „anumite legi ale războiului rece mai sunt încă în vigoare”.

Pe de altă parte, potrivit aceluiaşi editorial, Putin ar putea fi pus mai lesne la locul său decât liderii defunctei Uniuni Sovietice, dacă "Occidentul reeditează la rândul său războiul rece, iar americanii şi europenii ar boicota" imensul dar subdezvoltatul imperiu condus de la Kremlin.

În răstimp, „ceea ce se întâmplă pe moment în Crimeea şi în răsăritul Ucrainei poate fi preludiul împărţirii ţării. Acesta e obiectivul Moscovei, după ce nu i-a reuşit perpetuarea la putere a regimului Ianukuovici”, relevă Frankurter Allgemeine Zeitung. Potrivit ziarului conservator german, Putin „şi-a asigurat un cec în alb din partea Parlamentului său, care îl îndrituieşte să intervină militar în Ucraina”, Moscova afirmând că „ar fi în pericol cetăţenii ruşi (din republica vecină). Or, această motivaţie e o neghiobie şi un simplu pretext. Rusia pur şi simplu nu vrea să accepte că la Kiev s-a instalat o conducere pro-occidentală”, conchide prestigiosul ziar din Frankfurt.

Diverşi editorialişti se arată consternaţi de impotenţa afişată de liderii occidentali. Süddeutsche Zeitung subliniază că nici vorbă nu mai poate fi să se deruleze summitul G8 din Soci. Nu de alta, dar „trebuie evitat cu orice preţ să se dea impresia normalităţii”. Rusia, mai scrie ziarul, „trebuie supusă unei stări de necesitate diplomatice”. Dar alte ziare de stânga cred că vestul ar trebui să-şi facă autocritica şi să înveţe din propriile greşeli din trecut.