1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

UE şi lupta împotriva discriminării

Victor Iulian Tucă14 octombrie 2008

Oficial se numeşte campania „Pentru Diversitate. Împotriva Discriminării”. Ce se ascunde însă în spatele acestui slogan?

https://p.dw.com/p/FYx2
Protest împotriva discriminării sexuale în faţa ambasadei poloneze de la BerlinImagine: dpa

Ce gândeşte societatea românească atunci când vine vorba de „unitate în diversitate”? Iată o mostră de reflecţie tipică pentru un palier al publicul larg. Citez un cititor român de bună credinţa care postează la rubrica de comentarii a unui cotidian central: “comunităţile cele mai omogene etnic tind să fie şi cele mai unite, iar încrederea reciprocă între indivizi scade proporţional cu creşterea diversităţii.”

Teza pare de o logică ireproşabilă. Dar dacă unele societăţi nu sunt „omogene”, atunci se folosesc metode cunoscute: lagărele de concentrate sau genocidul. Fiindcă niciodată în istoria omenirii, societatea nu a fost omogenă.

Alsacia – Lorena şi vechea dispută dintre Franţa şi Germania care a constat zeci de mii de vieţi omeneşti, disputele religioase care au condus Europa la războiul de 30 de ani (1618 – 1648), intoleranţa maghiară din timpul Imperiului Austro-Ungar faţă de minorităţi, Bosnia-Herţegovina şi masacrul de la Srebeniţa, Rwanda, unde coloniştii belgieni s-au folosit de etnicii tutsi pentru a domina populaţia formată în cea mai mare parte din etnici hutu, provocând un genocid, sunt numai câteva exemple înspăimântătoare unde intoleranţa etnică, religioasă sau de altă natură au dus la deznodăminte tragice.

Nu numai genocidul, dar şi alte discriminări de mai mică amploare (de gen, de categorie socială, de culoare – vezi de exemplu campania dusă în unele mass-media americane împotriva lui Barack Obama pe temeiul rasei) poate manipula oricând opinia publică.

Comisia Europeană încearcă (timid) o campanie de influenţare, în toate cele 27 de state membre ale UE pentru a spori gradul de conştientizare privind discriminarea. Campania acţionează în direcţia combaterii discriminării pe motive de rasă sau origine etnică a persoanei în toate domeniile vieţii (scos în afara legii prin Directiva privind egalitatea de tratament fără deosebire de rasă, din anul 2000) şi a celei pe motive de vârstă, handicap, orientare sexuală şi religie sau convingeri, la locul de muncă (ceea ce este ilegal în temeiul Directivei privind egalitatea de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă, din anul 2000).

„Anul acesta am avut o agendă, selecţionată de Agenţia Europeană de Audio - Vizual, Cultură şi Educaţie, pentru a promova mărturiile persoanelor care au fost discriminate în Europa, discriminare bazată pe articolul 13 al Tratatului de la Amsterdam. Discriminarea se referă la vârstă, la un handicap, la orientarea sexuală, filozofică sau de gen.”

De la iniţierea ei, în anul 2003, campania a reunit aproximativ 500 de organizaţii şi a organizat sute de activităţi, inclusiv un concurs jurnalistic anual, un turneu anual al camionului care a vizitat 78 de oraşe din toate cele 27 de state membre ale UE, concursuri de afişe şi de fotografii, evenimente sportive, seminarii de instruire şi conferinţe.

Activităţile campaniei în 2008 includ turneul camionului „Pentru Diversitate. Împotriva Discriminării”, care va vizita zece state membre ale UE: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia.

Concursul jurnalistic îi va premia şi pe ziariştii care contribuie la o mai bună înţelegere a beneficiilor diversităţii şi a luptei împotriva discriminării.

„Competiţia din acest an va acorda o atenţie specială comunităţii rome, care are frecvent de suferit din cauza violenţei rasiste, jignirilor verbale şi discriminării în ceea ce priveşte accesul la încadrarea în muncă, educaţie, asistenţă medicală şi servicii publice şi sociale”, a declarat pentru Deutsche Welle, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Chantal Hughes.

În România, populaţia romă a fost dezrobită de abia la sfârşitul mijlocul secolului XIX (1855) de către Mihail Kogălniceanu. De atunci, statul român nu a făcut reformele necesare care să îmbunătăţească semnificativ situaţia acestei minorităţi.

S-ar putea ca acest demers să-şi rateze scopul pentru care a fost creat. Dar dacă, chiar şi o mână de oameni au devenit, în urma campaniei, mai toleranţi atunci pentru Comisie este un bun început.