1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

UE şi reformele

Christoph Hasselbach / Ioachim Alexandru18 octombrie 2012

În cadrul apropiatei reuniuni, ce se va desfăşura joi şi vineri la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern europeni vor avea noi teme de dispută. UE îşi propune să discute căile de prevenire a unor viitoare crize.

https://p.dw.com/p/16RJk

Pentru moment, panica a dispărut din Bruxelles. Nimeni nu se aşteaptă în aceste zile la marea bubuitură care să pună capăt uniunii monetare. Dimpotrivă, cancelarul german Angela Merkel apreciază că Grecia va rămâne pe termen lung în zona euro, chiar dacă raportul troicii întârzie şi toată lumea ştie că Atena nu reuşeşte nicicum să facă faţă somaţiilor de austeritate şi reformă.

Nici băncile spaniole în prag de faliment nu le mai provoacă insomnii liderilor europeni, de când există umbrela permanentă de salvare ESM, chiar dacă Spania întârzie să apeleze la ajutorul ei.

Dar calmul se explică mai ales prin faptul că Banca Centrală Europeană a preluat practic conducerea politicii de salvare. Când preşedintele BCE, Mario Draghi, a anunţat la finele verii că instituţia pe care o conduce va achiziţiona, la nevoie nelimitat, obligaţiuni emise de statele supraîndatorate, zona euro şi-a recăpătat suflul.

Van Rompuy vede progrese notabile

UE i-a folosit că a putut să-şi tragă răsuflarea, crede cel puţin gazda reuniunii la vârf, Herman Van Rompuy. "Rezultatele încep să se vadă. Puteţi constata o creştere a competitivităţii. De asemenea, se poate vedea o creştere a exporturilor Spaniei, Portugaliei şi Irlandei", a spus oficialul. Preşedintele Consiliului European a mai evidenţiat că deficitul public se reduce treptat în întreaga Europă iar dezechilibrele tind să dispară. "Acesta este drumul pe care trebuie să mergem", a conchis Van Rompuy.

La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, a declarat că nu există alternativă pentru măsurile de consolidare, chiar dacă privaţiunile sunt dureroase. "Nu există nimic mai puţin social decât datoriile mari de stat. Fiecare euro cheltuit pentru plata dobânzilor lipseşte domeniilor sănătate, educaţie şi ajutoarelor destinate celor nevoiaşi."

Nord contra sud.

În acelaşi timp însă, Barroso a vorbit despre "vechii demoni ai divizării" care s-ar putea reîntoarce pe continent. "Am avut sciziunea est-vest. Astăzi există primejdia întăririi diviziunii dintre nord şi sud." Demnitarul s-a arătat îngrijorat că ţări stabile din nord se uită de sus la oamenii chipurile leneşi din sud, iar aceştia din urmă se simt dispreţuiţi şi persecutaţi.

Pe fundalul continuării protestelor şi al masivului şomaj din Grecia, Spania şi din alte ţări, premierul italian, Mario Monti, a declarat săptămâna trecută, la Bruxelles, că oamenii trebuie să vadă răsplata sacrificiilor care li se impun. "În caz contrar, oamenii nu numai că vor refuza să mai facă sacrificii, dar vor respinge şi ideea europeană, mergând până la a deveni adversari ai democraţiei", a avertizat el. 

Documentul celor patru preşedinţi.

După ani de criză, în Europa s-a răspândit o anume stare de epuizare. Totuşi, un grup de înalţi funcţionari europeni şi-a făcut gânduri, la cererea ultimei reuniuni la vârf, desfăşurată în iunie, legate de paşii reformişti care trebuie făcuţi în continuare. Patru preşedinţi - Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, preşedintele Comisiei Europene, Barroso, preşedintele BCE, Draghi şi şeful zonei euro, premierul luxemburghez, Jean-ClaudeJuncker - vor să prezinte în cadrul actualei reuniuni un raport preliminar, votul urmând a avea loc în cadrul reuniunii la vârf din decembrie.

Multe propuneri ale celor patru rămân creionate vag. Cert este, însă, că se doreşte o aprofundare a integrării în interiorul zonei euro, mai ales în chestiuni ce ţin de buget şi economie. În discuţie se află şi un buget destinat exclusiv ţărilor din zona euro. Cu ajutorul acestuia ar putea fi evitată eterna dezbatere despre împrumuturile europene, aşa-numitele eurobonds, pe care Berlinul le respinge.

Noi diviziuni par inevitabile

Cu puţin timp înaintea reuniunii la vârf, ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble, a atras atenţia, dar a produs şi iritare în cercurile europene, prin prezentarea unor idei proprii. El vrea să întărească în aşa fel poziţia comisarului european pentru probleme monetare, încât acesta să poată respinge bugetele naţionale precare, fără a avea nevoie de aprobarea Comisiei Europene.

Totuşi, cele mai multe planuri de reformă, indiferent că sunt avansate de Berlin sau de Bruxelles, se lovesc rapid de limitele prevăzute de tratatele europene; iar noi modificări ale tratatelor nu sunt de aşteptat pentru moment.

Britanicii sunt singurii care nu participă la uniunea fiscală şi care, în general, au început retragerea din proiectul european. Dacă acum numai zona euro vrea o aprofundare a integrării, falia din interiorul UE se va adânci.

Participanţii la reuniunea de joi şi vineri nădăjduiesc că vor reuşi să avanseze într-o singură chestiune concretă, anume uniunea bancară. Pilonul central al acestei preconizate uniuni este o autoritate unitară europeană de control al sectorului bancar. Numai după ce aceasta va fi înfiinţată, ESM va putea acorda credite directe băncilor, după cum doreşte mai ales Spania.

Numai că şi aici există controverse, unii fiind pentru înfiinţarea autorităţii de control la începutul anului 2013, alţii pentru o amânare.

Totuşi, în toiul celor mai aprinse dezbateri, preşedintele Van Rompuy declară, cu liniştea care-l caracterizează: " Europa se schimbă sub ochii noştri. Uniunea noastră arată altfel astăzi decât în urmă cu trei ani. Această transformare nu poate decât să continue." Rămâne speranţa că şi restul participanţilor la reuniune se vor molipsi de liniştea belgianului.