1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

UE şi suspendarea fondurilor destinate României

Petre M. Iancu26 octombrie 2012

Ce semnificaţii mai adânci ascunde hotărârea Comisiei Europene de a reţine, ori, în limbaj oficial, de a "presuspenda" fonduri extrem de importante destinate României?

https://p.dw.com/p/16XdC
An elderly Romanian man pins the European Union flag to a Romanian flag hanging from his balcony on the outskirts of Iasi, northern Romania, 450 kilometers north of Bucharest, Wednesday Dec. 27 2006. Romania and Bulgaria will join the European Union on Jan. 1, 2007. The monthly income in Romania, a country of 22 million people, the largest in the Balkans is around a third of the EU average.(ddp images/AP Photo/Paul Buciuta)
Symbolbild EU Rumänien FlaggeImagine: AP

Uniunea Europeană are un interes major să-şi pună pe roate şi regiunile periferice, mai sărace, mai puţin dezvoltate. E nu doar în interesul românilor ca ţara să se dezvolte, ci şi în al occidentalilor, al nemţilor, al Comisiei Europene, al Bruxelles-ului ca nu numai vestul, ci şi răsăritul şi sudul continentului să duduie economic.

În acest scop, Comunitatea alocă unor ţări, precum România, sume importante din banii contribuabililor europeni. Dar unde anume dispar aceste sume nu se ştie întotdeauna.

Comisia Europeană, convinsă cu greu de guvernul precedent condus de Emil Boc să acorde încredere măsurilor anticorupţie ale instituţiilor româneşti şi să-şi reia, din decembrie trecut, finanţarea structurală a unor programe diverse s-a văzut nevoită să reacţioneze la controalele efectuate în această vară. În ecou la aceste verificări şi audituri Comisia a anunţat joi "presuspendarea" a trei programe operaţionale cu fonduri structurale ale UE.

Decizia s-a luat din cauza deficienţelor grave din cadrul sistemului de gestionare şi control al programelor 'Transport', 'Regional' şi 'Creşterea competitivităţii economice'. Probleme ridică achiziţiile publice, gestiunea financiară, precum şi prevenirea şi detectarea fraudei şi a conflictelor de interese.

Spus pe şleau, din cauza corupţiei, UE nu va mai face plăţi până la adoptarea unor demersuri de remediere a problemelor. Scopul acestei hotărâri e clar: să se protejeze bugetul Uniunii Europene.

Este, aceasta, o măsură punitivă luată împotriva României la Bruxelles din cauza atentatului la statul de drept de care s-au făcut vinovaţi guvernul Ponta, majoritatea parlamentară şi liderii USL? Câtuşi de puţin. E un demers legitim, care se înscrie în setul de reguli ale Comunităţii aplicat nu doar României, ci, fără discriminare, tuturor statelor membre.

Dar România are, vădit, carenţe mai mari în acest domeniu decât alte ţări ale Uniunii. Pe de altă parte, ţara are şi o imensă nevoie de aceşti bani. Românii nu-şi pot permite să-i piardă. Iar Uniunea Europeană are la rândul ei nevoie de o Românie dezvoltată, curată, necoruptă, pusă pe treabă şi gestionată eficient.

Odată în plus se vădeşte cât de importantă e lupta necruţătoare contra corupţiei. Odată în plus aflăm ce rău uriaş face României lipsa de transparenţă cu care lucrează autorităţile actuale.

La Bucureşti, becalizata şi voiculizata alianţă dintre PSD şi PNL face mare caz de patriotism. Dar, după accesul ei la putere, USL s-a grăbit să poarte spre noi culmi jocul politizării excesive, dându-i afară, în ciuda competenţei lor dovedite, pe şefii multor instituţii româneşti conduse şi eficient şi cu mâinile curate, doar pentru că nu făceau parte din clientela PNL, PSD şi PC.

Acest război contra competenţei purtat de USL a pricinuit ţării pagube incalculabile. E timpul să i se pună capăt.