UE adoptă standardul unic de acordare a azilului

Părţile înaintează totuşi încet dar sigur în direcţia unui compromis. Astfel, ministrul german de interne, Otto Schily, ar putea să cedeze astăzi, în cadrul şedinţei ce-i reuneşte pe responsabilii europeni pentru interne şi justiţie, la un punct important aflat pe ordinea de zi. Pe viitor şi Germania va putea să acorde azil unui refugiat neameninţat cu represalii din partea unui stat, dar urmărit, de pildă, de o bandă de răufăcători, cu condiţia ca ţara a cărui cetăţean este să nu vrea, sau să nu poată să-l ajute. Exceptând Germania, toate statele UE au fost de acord să ofere ajutor umanitar sub această formă celor ameninţaţi.

Guvernul de la Berlin a trebuit să amâne exprimarea acordului pentru această măsură, până când proiectul noii legi naţionale a migraţiei a tranşat definitiv chestiunea. Astfel, un punct central al dezbaterii purtate la nivel european şi-a găsit rezolvarea. Rămân însă, în discuţie multe alte aspecte controversate. Tot Germania se opune, de pildă, ideii ca persoanele persecutate de alte organizaţii decât cele statale, să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi azilanţii oprimaţi de regimurile dictatoriale. Executivul german solicită ca dreptul de întregire a familiei, dreptul la muncă precum şi alte drepturi care conferă protecţie socială, să fie restrânse pentru acest grup de azilanţi. Alte state europene, dimpotrivă, solicită un tratament egal pentru toţi refugiaţii.

Ministrul federal de interne Schily a subliniat deja la reuniunea precedentă a responsabililor pentru interne şi justiţie că ”sistemele germane de protecţie socială sunt dotate cu sume relativ mari. De aceea, dacă adoptăm reglementări mai generoase, ţara va exercita faţă de refugiaţi o atracţie sporită. Or, nu putem fi de acord cu o astfel de evoluţie".

Rezolvarea acestei probleme este aşteptată cel devreme în luna aprilie. Timpul rămas este scurt, dat fiind că a fost fixat un termen până la care standardul european în materie de azil să fie adoptat. Schily a explicat: "Consiliul Europei a fixat drept termen data de 1 mai şi noi trebuie să respectăm acest calendar."

Până atunci trebuie rezolvată şi chestiunea nominalizării aşa-numitelor "state de provenienţă sigure", precum şi a statelor terţe prietene, în care solicitanţii de azil să poată fi expulzaţi. Marea Britanie îşi doreşte ca lista acestor ţări să fie cât maiamplă. Din perspectiva Londrei,de pildă, între ţările sigure de provenienţă se numără şi Ucraina, India sau Albania.

Organizaţiile de ajutorare a azilanţilor au protestat împotriva intenţiilor UE de întocmirea a acestor liste, solicitând verificarea fiecărei solicitări de azil în parte. Dar, în ciuda acestor critici, responsabilii de la Bruxelles sunt încrezători că negocierile se vor încheia la timp, înaintea extinderii spre est a Uniunii. Cei implicaţi sunt conştienţi de faptul că după 1 mai realizarea unui compromis va fi şi mai dificil cu 10 delegaţii în plus la masa tratativelor.

Pe lângă problematica azilului, miniştri europeni de interne abordează astăzi şi combaterea terorismului, în centrul discuţiilor aflându-se modalităţile de extindere a cooperării dintre resorturile justiţie, poliţie şi servicii secrete la nivel european. La consultări participă noul coordonator european pentru lupta antiteroristă, olandezul Gijs de Vries.