UE faţă cu alegerile din Serbia

Premizele integrării Serbiei în UE există încă din anul 2003. La summitul de la Salonic, Uniunea Europeană promitea tuturor statelor balcanice, inclusiv Serbiei, că vor fi acceptate în comunitate atunci când vor îndeplini criteriile de aderare. Iar această perspectivă nu se schimbă cu nişte alegeri, sublinia şeful diplomaţiei europene, Javier Solana.

"Este adevărat că ambele părţi au un interes comun, UE şi Serbia doresc să aibă un viitor comun. Iar acest lucru nu s-a schimbat nici înainte, nici în timpul, nici după alegeri. Totul rămâne la fel, aşa a fost şi anul trecut şi aşa va fi şi anul următor".

Serbia este o parte crucială din arhitectura stabilităţii europene şi a Balcanilor, ca urmare, statul şi predecesorul său au primit avantaje comerciale care să faciliteze o apropiere încă din anul 2000. Din 2005 se negociază Acordul de Stabilizare şi Asociere, primul pas către aderarea ţării la Uniune. Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, porneşte de la premiza că documentul va putea fi semnat în curând.

"De la instituirea noului guvern în 2007, cooperarea cu Tribunalul Internaţional de la Haga a fost intensificată. Multe nereguli vizând forţele de securitate, accesul la documente şi arhive au fost înlăturate. De aceea pot spune că Serbia se află pe drumul către o cooperare totală cu Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război".

Dar exact în acest punct a eşuat demersul de semnare a acordului cu Serbia la ultimul summit al miniştrilor de externe europeni. Belgia şi Olanda s-au opus iniţiativei, punând întrebarea dacă fostul general Radko Mladic nu ar trebui deferit organelor de justiţie înainte de parafarea documentului.

UE încearcă să creeze şi alte legături cu Serbia şi oferă facilităţi în diverse domenii. În ianuarie au intrat în vigoare noile reglementări pentru vize acordate studenţilor şi cercetătorilor, iar în urmă cu câteva zile au fost demarate negocieri privind eliminarea în totalitate a vizelor.

"Întreaga populaţie din Serbia, în special tânăra generaţie este afectată de aceste măsuri. Vorbim despre o ţară unde 70% dintre tineri nu i-au depăşit graniţele niciodată", a subliniat comisarul pentru extindere Olli Rehn.

Mai este însă un impediment în calea normalizării relaţiilor dintre Serbia şi UE, iar el poartă numele de Kosovo. De îndată ce majoritatea statelor europene va recunoaşte independenţa provinciei, tensiunile vor creşte cu siguranţă. În plus, Bruxelles-ul priveşte cu îngrijorare către demersurile Moscovei. Concernul Gazprom investeşte masiv în Serbia, iar relaţiile par a se întări pe zi ce trece. Cu Serbia drept bastion rusesc, viziunea Uniunii despre integrarea Balcanilor arată ca un puzzle cu o piesă lipsă...