UE, nehotărâtă în privinţa Israelului

La dineul oficial organizat cu câteva zile în urmă la Bruxelles, europarlamentarul german, creştin-democratul Elmar Brok, s-a pronunţat în discursul său adresat celor 250 de oaspeţi - ambasadori şi politicieni de rang înalt ai UE - în favoarea ameliorării relaţiilor cu Israelul:

„Cred că în curând ne vom afla la un nou început în privinţa situaţiei din Orientul Mijlociu. Sunt de părere că toate măsurile menite să consolideze încrederea reciprocă între părţile implicate sunt binevenite, astfel încât partenerii în cauză să poată accepta negocierile de pace şi totodată să se afle în condiţii de siguranţă".

Europarlamentarul german s-a pronunţat în favoarea unei cooperări diplomatice mai intense a UE cu Israelul, precum şi a unei mai bune integrări a Israelului în piaţa unică europeană.

După războiul din Gaza, UE a sistat însă aşa-numitul "upgrading", adică ridicarea relaţiilor bilaterale cu Israelul la un nivel superior, un proces iniţiat în 2008 fiindcă muriseră prea mulţi oameni în Fâşia Gaza. Regiunea palestiniană fusese izolată de restul lumii şi privată de ajutoarele financiare din partea UE. Deşi politica israeliană de îndiguire a teritoriului palestinian nu s-a schimbat prea mult de atunci, Germania şi statele Europei răsăritene insistă asupra ameliorării relaţiilor diplomatice cu guvernul premierului Benjamin Netanyahu, care, la rândul său, a anunţat oprirea temporară a construcţiei de noi locuinţe în Cisiordania palestiniană.

De cealaltă parte, liderii statelor scandinave, Olandei sau Spaniei, ar prefera, dimpotrivă, adoptarea unei atitudini mai stricte faţă de Israel. Eurodeputatul francez, Dominique Baudis, a declarat, în contextul anunţării recente a unor noi proiecte de colonizare în Ierusalimul de Est:

„Cum se poate pretinde că totul va fi bine, când, de fapt, totul merge prost. Trebuie spus Israelului deschis şi limpede: Aţi ales o cale greşită care vă va duce în impas".

Dacă ar fi după Suedia, care deţine preşedinţia prin rotaţie a UE, în declaraţia şefilor diplomaţiilor europene pentru Orientul Mijlociu s-ar cere "crearea unui stat palestinian cu Ierusalimul de Est drept capitală", şi s-ar cere în acelaşi timp recunoaşterea oficială a acestuia la vremea potrivită. Germania şi statele Europei de Est au reuşit însă să impună o variantă mai blândă a declaraţiei. În orice caz, în niciun alt domeniu, UE nu este atât de puternic divizată ca în privinţa situaţiei din Orientul Mijolciu. Şi nimeni nu-şi dă mai bine seama de aceasta decât statul evreu. Ambasadorul Israelului la Bruxelles, Ran Curiel, a mărturisit el însuşi:

„Vă spun pe şleau: Dacă premierul israelian are sentimentul că trebuie să discute cu UE, el îi dă telefon mai întâi cancelarului Angela Merkel, apoi preşedintelui Nicolas Sarkozy şi apoi premierului Gordon Brown. Şi poate, la un moment dat, dă telefon şi la Bruxelles. Încă aveţi prea multe numere de telefon. Asta e realitatea", mai adaugă el, făcând abstracţie de faptul că de la 1 decembrie, UE are un ministru de Externe în persoana britanicei Catherine Asthon.

Autor: Martin Durm / Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor: Ioachim Alexandru