UE nu face cadouri

Înaintea războiului (1990-1995), se credea că fosta Iugoslavie poate fi una primele ţări sud-est europene care îndeplineşte criteriile de aderare. Cu toate că doctrina politică a regimului comunist de la Belgrad nu corespundea de fel principiilor UE, fosta Iugoslavie avea relaţii culturale, economice şi politice bune cu occidentul.

Dar destrămarea sângeroasă a federaţiei a înfrânat procesul de integrare europeană a regiunii, afirmă Vasilis Maragars, analist politic la Bruxelles: "Războiul şi urmările acestuia sunt de vină. În mintea multora s-a născut ideea că statele din Balcanii de Vest nu mai au nimic în comun cu Europa."

Slovenia este ţară membră începând din 2004, iar Croaţia se află în faza finală a negocierilor. De cinci ani încoace, Macedonia este stat candidat, numai că nesoluţionarea litigiului cu Atena pe tema numelui provinciei elene omonime împiedică aderarea.

De la Serbia se aşteaptă o cooperare mai strânsă cu Tribunalul pentru Crime de Război de la Haga, în special în cazul fostului general Ratko Mladic. Bosnia-Herţegovina este măcinată de tensiunile politice dintre reprezentanţii celor trei popoare: bosniaci, sârbi şi croaţi.

Muntenegru nu ridică mari semne de întrebare, aşa că drumul acestui stat către integrare este relativ uşor. Într-o cu totul altă situaţie se găseşte Kosovo având în vedere că cinci ţări membre ale UE nu i-au recunoscut independenţa. Doris Pack, raportor al UE pentru Bosnia şi Herţegovina, susţine că mai sunt multe de făcut:

"Singura ţară care ar putea adera la UE după îndeplinirea tuturor criteriilor este Croaţia; poate în 2012. Şi cam atât."

De-a lungul timpului au existat şi păreri conform cărora toate ţările din Balcanii de Vest ar trebui să fie primite în UE în cadrul unui singur val de extindere, aşa cum s-a întâmplat în 2004. În prezent domină însă convingerea că fiecare ţară trebuie să depună eforturi pe cont propriu pentru a fi eligibilă - spune Jalko Kacin, raportor al UE pentru Serbia:

"În primul rând, ţările candidate determină existenţa şi mărimea unui asemenea . Depinde de dinamica şi de profunzimea transformărilor prin care trec. Ţările mai rapide nu au nevoie, cu siguranţă, de un pachet. Cele care progresează mai lent ar putea fi primite împreună. Dar important este următorul lucru: nimeni nu va primi nimic cadou."

Chiar dacă la Bruxelles se vorbeşte tot mai mult despre perspectiva europeană a ţărilor din Balcanii de Vest, se aşteaptă ca, după aderarea Croaţiei, procesul de extindere să stagneze pentru o perioadă. În condiţiile în care statele din fosta Iugoslavie vor transpune cu succes reformele necesare, nimic nu va împiedica accesul acestora în comunitate - susţine Eduard Kukan, şef al delegaţiei Parlamentului European pentru relaţia cu Albania, Bosnia-Herţegovina, Serbia, Muntenegru şi Kosovo. Concomitent şi UE îi revine următoarea sarcină:

"Fără Europa de Sud-Est sau, dacă doriţi, fără Balcanii de Vest nu putem vorbi într-adevăr de o Europă unită. De fapt, acesta este ţelul proiectului de integrare europeană."

Autori: Marina Maksimovic, Claudia Ştefan
Redactor: Petre M. Iancu