Drama elenă: ultimul act?

Nici ministrul federal al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, nici omologul său elen Yanis Varoufakis nu întrevăd o şansă reală de soluţionare a conflictului în jurul datoriilor Greciei la reuniunea de la Luxemburg. "Acum e timpul ca liderii politici să găsească o soluţie", a afirmat Varoufakis înaintea întâlnirii. Unul dintre liderii politici la care făcea el referire, cancelara Angela Merkel, a atenţionat Guvernul de la Atena: "Dacă există voinţă, există şi soluţii".

Aşadar, posibile ar fi noi negocieri ale Greciei cu reprezentanţii statelor membre ale Uniunii Europene în cadrul summitului de la Bruxelles, de săptămâna viitoare. De asemenea, posibilă ar fi şi o nouă reuniune la vârf a celor 19 ţări ale comunităţii Euro.

Şi totuşi, frustraţi, diplomaţii europeni susţin că, în ultimele patru luni, au mai avut loc asemenea summituri. Fără niciun rezultat. "În plus, deciziile formale privind programul de asistenţă financiară şi acordarea celor 7,2 miliarde de euro tot miniştrilor europeni de finanţe le revin", afirmă un funcţionar european.

Timp pentru încheierea tuturor formalităţilor şi aprobarea parlamentelor naţionale nu mai este. Programul de asistenţă financiară - mărul discordiei între Grecia, de la instalarea în funcţie a premierului Alexis Tsipras, în luna ianuarie, şi UE - expiră automat la data de 30 iunie.

Se va ajunge la o soluţie?

Creditorii internaţionali - Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană - bănuiesc că Atena vrea să joace totul pe o singură carte. "Cred că grecii îşi imaginează că nu vor fi lăsaţi să dea faliment ca să nu fie periclitată întreaga zonă Euro", spune un reprezentant al UE.

"Soluţia politică" înaintată de către ministrul elen Yanis Varoufakis ar fi dacă nu anularea, măcar o reeşalonare a datoriei publice, mai ales faţă de FMI şi BCE. Pe marginea celei din urmă propuneri s-ar putea discuta abia după gestionarea corectă a programului de asistenţă în derulare. "Grecii s-au obligat să respecte regulile şi-ar trebui să o facă", afirmă un politician european.

Şeful mecanismului european de stablitate financiară ESM, Klaus Regling, a ţinut să amintească de evoluţia pozitivă a Greciei până la alegerile din ianuarie 2015. Celelalte ţări afectate de criză, Irlanda, Portugalia şi Spania, deja şi-au rambursat creditele. "Grecia e o altă categorie. Până la jumătatea anului trecut a progresat vizibil. Competitivitatea sporise şi economia începuse să crească. Statul elen era capabil chiar şi să emită noi obligaţiuni. Dar de la sfârşitul anului 2014 încoace, situaţia s-a înrăutăţit foarte mult" - a declarat Klaus Regling.

Presa din Grecia susţine că economia ţării e din nou în scădere şi că băncile elene traversează o perioadă dificilă. Clienţii băncilor îşi retrag economiile, iar volumul creditelor neperformante creşte în continuu.

BCE încă mai sprijină marile bănci elene cu aşa-numitele "credite de urgenţă", însă situaţia nu poate continua la nesfârşit, afirmă reprezentanţii instituţiei cu sediul la Frankfurt.

Posibile noi alegeri în Grecia

Guvernul de la Atena a respins controalele privind circulaţia capitalului. Într-un interviu acordat BBC, ministrul-adjunct pentru relaţii economice internaţionale, Euklid Tsakalotos, a declarat că, în cazul în care negocierile guvernului Tsipras cu europenii vor eşua, în Grecia vor fi organizate noi alegeri: "Electoratul elen nu ne-a mandatat să renunţăm la zona Euro".

"Încetarea acordurilor şi stoparea rambursărilor către creditori ar avea consecinţe greu de controlat pentru Grecia. Răspunderea menţinerii ţării în comunitatea monetară îi revine, în cele din urmă, guvernului elen", este de părere preşedintele Bundesbank, Jens Weidmann. Aceasta este şi părerea unanimă la reuniunea de la Luxemburg. Mingea se află în terenul grecilor.