Ultimul act al unei tragedii

E îndoielnic că o ţară demoralizată precum Grecia, a cărei populaţie se vede subit sărăcită va avea puterea să se elibereze de povara strivitoare a datoriilor.

Experţii avertizează, pe drept cuvânt, că programul de austeritate, care implică reducerea veniturilor populaţiei va antrena scăderea încasărilor rezultate din impozite şi, ca atare, prăbuşirea conjuncturii economice. Or, căderea în capcana recesiunii face imposibilă rambursarea unor datorii.

Din acest motiv, îndoielile cu privire la utilitatea pachetului de ajutoare sunt cât se poate de întemeiate. La fel sunt şi temerile multor cetăţeni germani, alarmaţi de eventualitatea deschiderii de noi saci fără fund, de felul falimentarei bănci naţionale greceşti sau al băncii germane Hypo Real Estate.

Nejustificate sunt, în schimb, comentariile sardonice la adresa Greciei, ori bătaia de joc şi instigările din presa de bulevard din Germania ţintind spre salariaţii şi pensionarii eleni.

La fel de puţin acceptabilă e tragedia în care s-a complăcut în ultima vreme clasa politică germană. Din declaraţia guvernamentală a cancelarului Merkel a lipsit orice urmă de empatie pentru cetăţenii greci.

Şefa executivului german, care evocă frecvent responsabilitatea Germaniei faţă de evrei şi de Israel pare să fi uitat că naziştii au comis crime şi în Grecia ocupată. În furia lor, naziştii au împuşcat în Grecia ostateci, au asasinat civili şi au făcut una cu pământul sate întregi, deportând în camerele de gazare de la Auschwitz întreaga populaţie evreiască a oraşului Salonic.

I-ar sta deci bine Germaniei să manifeste oarecare compasiune pentru grecii obligaţi să repare oalele sparte de corupta lor clasă politică, precum şi de pieţele financiare.

Toate acestea nu înseamnă fireşte că ar trebui să se ignore realitatea. De pildă realitatea extinsei corupţii din Grecia. Nu trebuie trecut cu vederea nici faptul că Grecia este o ţară rău administrată, sau că autorităţile de la Atena au falsificat datele economice ale propriului stat.

Se cere afirmat însă, totodată, că şi liderii statelor din zona euro sunt vinovaţi, în măsura în care au ignorat avertismentele privind înşelăciunile elene şi au nesocotit semnalele de alarmă.

Uniunea Europeană şi introducerea monedei unice fuseseră menite să stabilizeze Europa şi să asigure prosperitatea cetăţenilor ei. Se vădeşte mai nou că s-a produs contrariul şi că până şi viziunea unei Europe unite şi paşnice a ajuns să fie în pericol.

Clasa politică germană n-a demonstrat în ultimele săptămâni că a înţeles cât de dramatică este situaţia. Chiar dacă parlamentul berlinez a adoptat pachetul de ajutoare destinat Greciei, salvarea unei Europe democratice, sociale şi stabile e departe de a fi fost asigurată.

Autor: Bettina Marx/Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder