Ultimul argument al regilor

Care se ocupă şi de recentele iniţiative diplomatice privind arsenalul nuclear nordcorean. Editorialiştii germani mai abordează expertiza principalelor institute de studii economice din Republica Federală, precum şi refuzul Curţii Constituţionale de a permite primăriei berlineze să-şi achite imensele datorii prin recursul la visteria statului federal.

In ce priveşte lupta împotriva terorismului, ziarul Handelsblatt din Duesseldorf se ocupă de acuzele formulate la adresa autorităţilor germane de către doi cetăţeni de religie musulmană suspectaţi de terorism şi capturaţi la un moment dat de americani. E vorba de germano-libianul El Masri, răpit în Macedonia, şi de fostul deţinut de la Guantanamo, Kurnaz, născut în oraşul german Bremen, şi arestat în Afganistan în decembrie 2001. Ziarul din Duesseldorf evidenţiază absurditatea „ridicării celor doi la rangul de victime ale abuzului puterilor de stat în lupta împotriva terorismului. Date fiind circumstanţele reţinerii lor orice naivitate în privinţa lor e deplasată, fiind nevoie dimpotrivă de o bună doză de neîncredere faţă de ei”, relevă cotidianul. Handelsblatt cere totuşi oficialităţilor germane „să demonstreze că fac totul spre a verifica acuzele” celor doi (privind între altele o prezumtivă maltratare de către militari germani).

In chestiunea ambiţiilor Rusiei lui Putin, Corriere della Sera din Milano consideră că „Europa se confruntă cu pericolul acut al unei finlandizări, în speţă a unei capitulări în faţa Kremlinului”. Pentru că „în Europa se manifestă două atitudini divergente privind raporturile cu Rusia. In timp ce ţările răsăritene solicită o politică a fermităţii, vestul continentului înclină să-i cedeze Moscovei”. Şi ziarul bulgăresc Dewnik deplînge sciziunea europeană. „Această dezbinare, asociată imposibilităţii de a exercita presiuni economice împotriva unei Moscove care se prevalează de puternica armă geopolitică a resurselor energetice va provoca noi dezamăgiri europenilor”, prevede ziarul. La Stampa din Torino crede că tocmai „Germania este cea care slăbeşte frontul european. In cauză ar fi raporturile ei bilaterale privilegiate cu Moscova şi propunerea ca Germania să distribuie energia rusească în Europa, ceea ce ar fi amplificat neîncrederea partenerilor europeni ai Berlinului.

Sumbre sunt şi perspectivele soluţionării paşnice a conflictelor declanşat de ambiţiile nucleare iraniene şi nordcoreene, consideră ziarul Luxemburger Wort. In ziar citim: "Şansa îngrădirii acestor ambiţii e foarte redusă. Impotriva unor state suverane, sancţiunile economice şi politice îşi ating rapid limitele. Regimul nordcoreean n-are mare lucru de pierdut. Fiind economic cu spatele la zid, posesia bombei atomice i-a devenit ultimul atu. Graţie bogăţiei sale în petrol guvernul iranian e economic mult mai stabil, dar şi mai lesne de urnit din loc printr-un embargo, cîtă vreme nu se găsesc unii să-l încalce. Adesea nu rămîne însă decît forţa militară ca ultim argument al regilor, după cum îşi gravase pe tunuri regele soare, Ludovic al XIV-lea".

In ce priveşte decizia Curţii Constituţionale de la Karlsruhe de a nu autoriza o mînă de ajutor federală spre a realiza speranţa Berlinului de a scăpa de datorii Tages-Anzeiger din Geneva salută verdictul, reliefînd că "politicienii locali nu şi-au făcut temele de casă". Urmările vor fi dure pentru locuitorii capitalei reunite, observă ziarul, notînd că "nu e nevoie de multă imaginaţie pentru a se prevedea că pe viitor Berlinul nu va mai dispune de trei universităţi şi alte două opere, de vină fiind cei care, după căderea zidului, au cheltuit bani cu nemiluita", de parcă ar fi dispus de un sac fără fund. Die Presse din Viena se întreabă de ce „să fie oare obligaţi să plătească toţi ceilalţi cetăţeni germani" pipărata notă de plată creată de buzunarele sparte ale risipitorilor de la Berlin? Şi Luebecker Nachrichten elogiază sentinţa Curţii, deşi evidenţiază „rigoarea economisirilor efectuate în ultimii ani de guvernul regional de stînga de la Berlin”. Totuşi, pentru unii comentarori berlinezi, hotărîrea judecătorilor echivalează cu o catastrofă pentru capitala Germaniei. Berliner Morgenpost constată că "este şi un penibil eşec personal pentru şeful guvernului regional, Klaus Wowereit".