Ultimul duel Obama-Romney

Cu două săptămâni înaintea alegerilor, cursa rămâne deschisă. Conform sondajelor de opinie, preşedintele în exerciţiu, Barack Obama, şi contracandidatul său, republicanul Mitt Romney, se găsesc la mică distanţă în preferinţele electoratului. Ca şi înainte, naţiunea este adânc divizată în privinţa direcţiei pe care America ar trebui s-o urmeze. Cel puţin în politica externă, planurile celor doi candidaţi nu diferă prea mult.

La cea de-a treia şi ultima confruntare televizată, Mitt Romney s-a străduit să lase impresia unui lider stăpân pe sine, fără porniri agresive la adresa rivalului său Barack Obama. În plus, candidatul republican a adoptat o poziţie moderată - tactică folosită cu succes şi la prima înfruntare, pe atunci spre stupoarea vizibilă a actualului preşedinte.

Fostul guvernator de Massachusetts a vorbit despre intenţiile sale, pe de o parte, de a trage la răspundere China pe fondul masivelor încălcări ale acordurilor economice, iar pe de alta, de a avea în aceeaşi ţară un partener economic stabil. În opinia lui Romney, preşedintele Mahmud Ahmadinejad ar trebui acuzat de "genocid", însă o intervenţie militară în Iran nu intră în discuţie. Candidatul republicanilor consideră că efect ar avea, mai degrabă, înăsprirea sancţiunilor. Astfel, planurile sale nu prea se deosebesc de actuala politică externă a SUA.  

Multe întrebări deschise

Ca şi în dezbaterile precedente, perspectivele celor doi candidaţi au fost presărate cu puţine detalii noi. Preşedintele în exerciţiu, Barack Obama, nu a explicat nici de această dată de ce nu a dat curs cererii privind suplimentarea personalului de securitate la misiunea diplomatică a SUA din Benghazi. Acum câteva săptămâni, în urma unui atac asupra consulatului american din Benghazi, ambasadorul SUA a fost ucis.

Niciuna dintre părţi nu a prezentat idei sau iniţiative care să ducă la soluţionarea conflictului din Orientul Mijlociu. Mitt Romney este pentru retragerea trupelor americane din Afganistan până la finele anului 2014, conform planurilor actualului şef de stat şi ale NATO.

Deosebirea dintre cei doi candidaţi în chestiuni de politică externă ţine în special de retorică: Romney îşi doreşte ca SUA să preia rolul de lider mondial şi să încurajeze formarea unor democraţii stabile în lumea arabă. Preşedintele Obama pune mai mult preţ pe alianţe internaţionale şi, în primul rând, ar consolida propria sa naţiune.

Politica economică este decisivă

La ultimul duel s-a mai constatat o tendinţă: politica externă şi de securitate nu se numără printre centrele de interes ale electoratului, iar cei doi candidaţi sunt conştienţi de lucrul acesta. Conform unui sondaj de opinie realizat în luna octombrie, 37% dintre americani consideră că redresarea economică a ţării constituie prioritatea numărul unu. 26% au indicat rata şomajului (7,8%) ca fiind principala problemă a Americii, în timp ce, tot la capitolul "probleme", celelalte persoane chestionate au menţionat deficitul bugetar şi nemulţumiri legate de Administraţia de la Washington.

Politica externă a SUA s-a numărat printre temele rar amintite spre deosebire, de exemplu, de sondajele din 2004 când 23% dintre americani menţionau războiul din Irak ca fiind principala preocupare a ţării.

În aceste condiţii, nu-i de mirare că Mitt Romney a tot revenit la subiecte interne: situaţia economică, rata şomajului, problema educaţiei şi reforma în domeniul sănătăţii. La "probleme interne" a apărut şi contrastul dintre cei doi candidaţi: în timp ce Romney vrea să pună ţara pe picioare cu ajutorul economiei libere, planurile lui Obama se referă la redresare cu sprijin din partea statului.

Fără bani pentru escapade în politica externă

Naţiunea nu ştie ce variantă să aleagă, iar ezitările electoratului vor crea probleme. Faptul că s-ar putea ca niciunul din cele două partide să nu deţină puterea de decizie, va îngreuna soluţionarea problemelor de natură economică. Un al doilea mandat ar însemna, din nou, un Obama faţă în faţă cu o Cameră a Reprezentanţilor dominată de republicani.

Romney promite acum mai mulţi bani pentru Pentagon, mai multe nave construite şi o Americă mai puternică, aflată în fruntea celorlalte naţiuni. Dacă se va instala la conducerea statului, o să constate rapid că bani nu sunt.

Oricum ar fi, viitorul preşedinte nu-şi va vedea capul de treabă: deficitul trebuie redus, rata şomajului trebuie combătută, iar nivelul datoriilor micşorat. Politica externă urmează a fi lăsată ceva mai la  urmă.