Umbrele trecutului

Ziarul parizian Le Figaro invocă umbrele trecutului, semnalînd "împlinirea a 85 de ani de la finele primului război mondial". Cotidianul francez recomandă SUA să înveţe din istorie, spre a ieşi din marasmul irakian prin încheierea unui compromis menit să evite escaladarea conflictului. Cu totul altă părere exprimă ziarul britanic The Times. Cotidianul conservator londonez elogiază pe drept cuvînt curajul premierului Blair de a-l primi în Anglia pe preşedintele american George Bush în ciuda opoziţiei unor laburişti şi riscului unor demonstraţii antiamericane de proporţii "mai ample decît toate protestele suscitate vreodată de dictatori aflaţi în vizită în capitala Regatului Unit".

Că umbrele trecutului refuză să dispară din actualitate reiese şi din editorialele consacrate antisemitismului european. Presa germană şi occidentală se ocupă insistent de nefasta recrudescenţă a antiudaismului. De Volskrant din Haga deploră bunăoară faptul, că dezbaterea conflictului israeliano-palestinian riscă să fie umbrită de reivirea spectrului hidos al urii faţă de evrei. "Antisemitismul", scrie ziarul textual, "n-a dispărut niciodată din lumea islamică , iar propaganda arabă nu-şi ratează efectul nici asupra musulmanilor emigraţi în statele occidentale".

Dar ziarul olandez de stînga, constant ostil actualului cabinet de la Ierusalim, consideră că executivul condus de Ariel Sharon ar profita de repulsia faţă de antisemitism al oricărui om de treabă "spre a desfiinţa atitudinile critice faţă de politica guvernamentală israeliană".

Util ar fi desigur ca editorialiştii să sublinieze mai viguros, că exagerata şi repetata ţintuire la stîlpul infamiei a statului israelian e în ea însăşi antisemită, devreme ce antisionismul, sub a cărui mască se ascunde frecvent ura faţă de evrei, nu refuză decît naţiunii evreieşti dreptul la propria ei ţară.

In răstimp, antisemitismul virulent al unui deputat creştin-democrat din Bundestag preocupă întreaga presă din Republica Federală. Ziarele germană salută la unison decizia, fie şi tardivă, a conducerii Uniunii Creştin-Democrate, de a-l exclude pe Martin Hohmann din grupul parlamentar creştin-democrat al forului legislativ berlinez. Asta după ce deputatul antisemit a subliniat că nu s-a scuzat pentru discursul său de la 3 octombrie decît din motive tactice.

Intr-o cuvîntare difuzată cu prilejul reunificării germane, Hohmann sugerase că i-ar putea califica pe evrei drept "popor de criminali" pentru prezumtiva lor participare la crimele revoluţiei bolşevice. Neue Ruhr Neue Rhein Zeitung din Essen elogiază în context despărţirea netă a creştin-democraţilor de Hohmann, indiferent dacă acest demers, în fond "de mult necesar, s-a produs în urma presiunilor externe, sau înţelepciunii proprii". Tocmai Hohmann, mai scrie ziarul din Essen, "a evidenţiat că nu se poate da uitării cel mai întunecat capitol al istoriei germane, confruntarea cu fenomenul nazist fiind un semn al vigorii unei democraţii, în stare să-şi asume răspunderea pentru crimele trecutului".

Der Tagesspiegel, din capitala Germaniei, deplînge tergiversarea deciziei necesare în cazul Hohmann, lăudînd totuşi curajul unui demers al conducerii creştinm-democrate riscînd să provoace revolta acelor membrii ai Uniunii, care nutresc simpatii pentru extrema dreaptă. Şi Leipziger Volkszeitung cere igienizarea radicală a Uniunii, semnalînd un număr îngrijorător de manifestări de solidaritate cu poziţia antisemită a lui Hohmann.

Intrucît un deputat nu poate fi exclus dintr-un grup parlamentar german decît cu o majoritate de două treimi din voturile membrilor sai, unii comentatori atribuie ezitarea, care a precedat măsurilor de excludere a lui Hohmann din grupul său parlamentar, incertiduinii dela cîrma Uniunii Creştin-Democrate privind posibila susţinere de care s-ar bucura Hohmann în partid. In context Maerkische Oderzeitung îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu simpla existenţa a unor asemenea tendinţe extremiste în rîndul opoziţiei germane de centru-dreapta, avertizînd-o pe şefa partidului, Angela Merkel, să nu mai dea semne de slăbiciune pe viitor, dacă nu vrea să piardă cursa pentru cancelariatul federal.

De antisemitism, în speţă de cel al guvernului român al mareşalului Antonescu se ocupă şi ziarul berlinez "taz" de marţi 11 noiembrie, care publică sub semnătura Barbarei Oertel un comentariu consacrat confruntării româneşti cu istoria din unghiul instituirii de către preşedintele Iliescu a comisiei internaţionale de experţi menite să studieze Holocaustul în România. De semnalat şi ampla analiză a ziarului elveţian NZZ dedicată interpretării divergente, la Bucureşti, a raportului de ţară al Comisiei Europene consacrată României.

Intr-o cuvîntare difuzată cu prilejul reunificării germane, Hohmann sugerase că i-ar putea califica pe evrei drept "popor de criminali" pentru prezumtiva lor participare la crimele revoluţiei bolşevice. Neue Ruhr Neue Rhein Zeitung din Essen elogiază în context despărţirea netă a creştin-democraţilor de Hohmann, indiferent dacă acest demers, în fond "de mult necesar, s-a produs în urma presiunilor externe, sau înţelepciunii proprii". Tocmai Hohmann, mai scrie ziarul din Essen, "a evidenţiat că nu se poate da uitării cel mai întunecat capitol al istoriei germane, confruntarea cu fenomenul nazist fiind un semn al vigorii unei democraţii, în stare să-şi asume răspunderea pentru crimele trecutului".

Der Tagesspiegel, din capitala Germaniei, deplînge tergiversarea deciziei necesare în cazul Hohmann, lăudînd totuşi curajul unui demers al conducerii creştinm-democrate riscînd să provoace revolta acelor membrii ai Uniunii, care nutresc simpatii pentru extrema dreaptă. Şi Leipziger Volkszeitung cere igienizarea radicală a Uniunii, semnalînd un număr îngrijorător de manifestări de solidaritate cu poziţia antisemită a lui Hohmann.

Intrucît un deputat nu poate fi exclus dintr-un grup parlamentar decît cu o majoritate de două treimi, unii comentatori atribuie ezitarea care a precedat măsurilor de excludere a lui Hohmann din grupul său parlamentar incertiduinii dela cîrma Uniunii Creştin-Democrate privind posibila susţinere de care s-ar bucura Hohmann în partid. In context Maerkische Oderzeitung îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu simpla existenţa unor asemenea tendinţe extremiste în rîndul opoziţiei germane de centru-dreapta, avertizînd-o pe şefa partidului, Angela Merkel, să nu mai dea semne de slăbiciune pe viitor, dacă nu vrea să piardă cursa pentru cancelariatul federal.

De antisemitism, în speţă de cel al guvernului român al mareşalului Antonescu se ocupă şi ziarul berlinez "taz" de marţi 11 noiembrie, care publică sub semnătura Barbarei Oertel un comentariu consacrat confruntării româneşti cu istoria din unghiul instituirii de către preşedintele Iliescu a comisiei internaţionale de experţi menite să studieze Holocaustul în România. De semnalat şi ampla analiză a ziarului elveţian Neue Zuercher Zeitung dedicată interpretării divergente, la Bucureşti, a raportului de ţară al Comisiei Europene consacrat României.