Un An Nou sub auspiciile celui vechi...

În primul său număr din noul an, la 1 ianuarie 2005, de pe prima pagină a cotidianului DIE WELT ne întîmpinau chipurile a 15 copii - victime ale celei mai mari catastrofe naturale a timpurilor moderne. Acelaşi ziar formula în titlul unui editorial ce însoţea montajul fotografic, eterna întrebare pe care oamenii şi-o pun ori de cîte ori sunt loviţi de o nenorocire individuală sau colectivă: a cui este vina? Intrebarea a declanşat în paginile de foileton ale marilor ziare germane şi străine în aceste zile de răscruce între anul care a trecut şi cel care a început, adevărate dezbateri teologice şi morale.

Pe 2 ianuarie ediţia de duminică a ziarului DIE WELT relua ideea vizualizării victimelor şi, într-un colaj imens, alătura chipurile a 242 de rescapaţi. Dacă însă chipurile tuturor celor dispăruţi în urma cataclismului ar fi fost reproduse fotografic în aceleaşi dimensiuni - publicaţia s-ar fi transformat într-un volum de 500 de pagini.

În prima ediţie a revistei presei din acest an, ale cărei teme nu pot sta, prin forţa împrejurărilor, decît în prelungirea celor întîmplate în anul care abia a trecut, am ţinut să relev încercarea marelui cotidian german de a permeabiliza bariera ce separă dimensiunile statistice ale dezastrului de cele individuale.

In ediţiile lor de luni însă, majoritatea cotidianelor germane şi străine se opresc asupra consecinţelor dezastrului, revenind însă şi la ordinea de zi, internă şi internaţională a agendei politice şi economice.

Îndeobşte criticaţi de presă, guvernanţii germani au întrunit prin atitudinea lor omenoasă, demnă şi plină de compasiune şi asentimentul exigentului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, marele ziar neomiţînd să pomenească şi imensul val de solidaritate umană manifestat de cetăţenii republicii federale.

De la Viena cotidianul KURIER atrage atenţia asupra importanţei menţinerii constante a ritmului acţiunilor de ajutorare, tocmai pentru că psihologic vorbind,în curînd va surveni o inevitabilă diminuare a capacităţii de suferi alături de cei loviţi de cataclism şi pentru cei ucişi de furia apelor Oceanului Indian.Ideea o enunţă şi TAGES ANZEIGER care apare la Geneva .Ziarul elveţian reaminteşte cititorilor săi că solidaritatea şi compasiunea sunt activate şi de valul de imagini din ţinuturile sinistrate. O altă primejdie se întrevede deja la orizont : cea a instrumentalizării politice , a capitalizării dezastrului.Sub titlul "O şansă paradoxală", Matthias Rub semnează din nou în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG un comentariu care dezvăluie modul în care prin dimensiunile ajutorului acordat statelor sinistrate, unde populaţia musulmană este majoritară, preşedintele Bush încearcă să retuşeze imaginea negativă a războiului din Irak.In acest context este cît se poate de legitimă întrebarea pe care şi-o pune STUTTGARTER ZEITUNG : va izbuti Organizaţia Naţiunilor Unite să depăşească opreliştile create de egoismele şi ambiţiile naţionale şi să organizeze eficient ajutorul comun destinat regiunilor devastate de tsunami?

Dacă performanţa îi va reuşi - o altă întrebare se ridică - de ce nu reuşeşte ONU şi în situaţii de criză politică să dea startul şi să coorodneze astfel de acţiuni de ajutor , întrebare formulată de HANDELSBLATT.Ziarul economic citat nu trece însă sub tăcere reuşitele de pînă acum ale ONU de a fi acţionat eficient în Asia de Sud Est.

Dar, indiferent cît de fondate ar fi criticile aduse autorităţilor locale care nu au dat alerta fiindcă nu au dispus de un sistem corespunzător sau cele formulate la adresa managementului de criză , scrie SALZBURGER NACHRICHTEN, istoria demonstrează că totuşi oamenii trag învăţăminte de pe urma unor întîmplări, adoptînd măsurile de rigoare. Numai că la intervalul unei generaţii amintirea dezastrelor dispare din memoria colectivă. Oricît de tragic ar părea, este nevoie de un nou cataclism pentru ca să învăţăm iarăşi din propriile greşeli sau de pe urma consecinţelor dezastrului, conchide sceptic, la început de an , cotidianul austriac.

Tot la început de an, în Germania intră în vigoare o serie de reforme adoptate cu lacrimi şi sînge anul trecut. De pildă pachetul de reforme Hartz IV care nu este nici un instrument minune dar nici o unealtă diabolică - scrie MUNCHNER MERKUR ci o necesară măsură de economii bugetare.NEUES DEUTSCHLAND care apare în Berlin deplînge faptul că pachetul de reforme va face ca speranţele de mai bine a milioane de cetăţeni germani pentru anul în care abia am intrat să nu se împlinească.Cît despre euforia echipei roşu verde aflată la putere, ea este mai mult decît temperată, odată cu intrarea în vigoare a pachetului de reforme , constată FRANKFURTER RUNDSCHAU şi aceasta fiindcă deja de pe acum se întrevede un val de plîngeri care se va îndrepta spre tribunalul constituţional.