Un buget tehnocratic, fără culoare politică

Astăzi a început depunerea amendamentelor la legea Bugetului, a cărui dezbatere va fi epuizată în doar cîteva zile în comsiile reunite ale Camerei şi Senatului. În acest ritm alert, controversele majore sînt, practic, excluse. De altfel ele nu ar putea avea loc cu adevărat nici dacă dezbaterea ar fi fost mai relaxată, deoarece în toamna anului trecut toate partidele - inclusiv cele plasate acum în Opoziţie - s-au angajat să susţină un buget de austeritate, adaptat aranjamentelor încheiate cu Fondul Monetar Internaţional. În plus, PSD participase anul trecut de pe băncile Guvernului la contractarea împrumutului şi la negocierea acordului cu FMI.

În linii mari, Bugetul pe 2010 propune o reducere semnificativă a cheltuielilor pentru salarii şi pensii, dar şi investiţii în domeniile care vor crea locuri de muncă. Criteriile acestor reduceri au fost incluse în legea salarizării unitare care prevede reducerea ponderii salariilor în PIB de la 9,4% cît au fost anul trecut la 8,7% anul acesta. Potrivit angajamentelor asumate faţă de creditorii externi, reducerile vor trebui să continuie în aşa fel încît în 2015 cheltuielile de personal să nu depăşească 6% din PIB. Se înţelege că în condiţiile scăderii PIB-ului aceste reduceri ar putea fi anul acesta mai dureroase decît apar la prima vedere. Potrivit prognozei care a stat la baza alcătuirii Bugetului, în 2010 economia românească se va restrînge pe mai departe în primele două trimestre şi abia din trimestrul al treilea ar putea să se înregistreze o creştere a PIB în termeni reali de 1,3%. Această prognoză a luat în calcul şi previziunile Comisiei Europene care constată o îmbunătăţire pe termen scurt a persepectivelor în UE şi pe plan mondial.

Se vede aşadar că în ciuda luptei politice acerbe din toamna anului trecut politicile guvernamentale adoptă de fapt o importantă componentă tehnocratică. Un fost ministru de finanţe PSD, este vorba de Mihai Tănăsescu, pledase şi el insistent pentru încheierea unui acord cu FMI şi pentru punerea în practică a reformelor structurale, incluse acum în Bugetul pe 2010. El spusese chiar, la un moment dat, că România ar fi trebuit să continue şi în 2005 acordul cu FMI şi să încerce de pe atunci să facă reformele iniţiate abia în 2009. Este semnificativ iarăşi că administrarea finanţelor publice a fost preluată de Sebastian Vlădescu, un fost ministru de finanţe PNL, care recunoaşte şi el că nu are prea mult spaţiu de manevră politică. Bugetul pe 2010, a spus Vlădescu, evoluează la „figuri impuse“.

PNL, în ciuda acestei „dezertări“, încearcă să dea impresia că ar avea alternative serioase la Bugetul actual, aşa cum a dat de înţeles Ludovic Orban. „PNL, a spus el, va formula toate amendamentele de fond în baza programului său de guvernare şi în baza programului prezidenţial, cum ar fi eliminarea impozitului forfetar, punctul de pensie la 45% din salariul mediu, reducerea fiscalităţii etc“.

Se pare că PNL îşi îngăduie pe mai departe această retorică deoarece s-a opus acordului cu FMI, dar PSD nu are prea multe spaţii de manevră. Amendamentele depuse de social democraţi se vor referi de aceea in mod preponderent la detalii şi vor fi inspirate de interese locale. Fostul ministru al IMM-urilor, vicepreşedintele PSD Constantin Niţă a declarat că parlamentarii social-democraţi vor depune 1800-2000 de amendamente la proiectul de buget şi că acestea se referă, în marea lor majoritate, la alimentări cu apă, lucrări de canalizare, reparaţii şi construcţii de şcoli şi grădiniţe, achiziţionare de aparatură medicală, reparaţii de spitale, drumuri şamd.

PSD este pus de fapt într-o mare dificultate. Pe de o parte, social-democraţii ştiu că trebuie să se facă reforme şi concedieri, dar pe de alta se opun acestor măsuri. Cristian Diaconescu a explicat că după părerea sa PSD nu va putea face cu adevărat opoziţie, dacă nu îşi regăseşte indentitatea de stînga. Fostul ministru de Externe a intuit şi el că politica românească, în ciuda dezlănţuirii polemice din campania electorală, a intrat, de fapt, într-o perioadă tehnocratică.

Autor: Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti

Redactor: Robert Schwartz