Un bun venit călduros, dar nu lipsit de rezerve

„Bundestagul ratifică aderările la UE”, titrează Frankfurter Allgemeine Zeitung, care nu uită să-şi informeze cititorii cu privire la scorul covîrşitorului vot acordat de parlamentarii germani în favoarea integrării României şi Bulgariei. Cotidianul din Frankfurt evidenţiază că reprezentanţii ambelor mari partide guvernamentale germane au urat bun-venit celor două ţări. Ziarul menţionează însă şi restanţa deficitelor, semnalînd pledoaria deputatului creştin-democrat Stuebgen în favoarea activării clauzelor de salvgardare în domeniul justiţiei şi afacerilor interne încă de la 1 ianuarie 2007, „spre a se evita extrădarea în cele două noi state membre a unor cetăţeni ai UE”.

In realitate declaraţia comună adoptată deopotrivă de conservatori şi social-democraţi solicită introducerea „de măsuri de protecţie” şi nu de „clauze de salvgardare”, de la 1 ianuarie 2007 – o distincţie importantă, pe care observatorii o trec în genere cu vederea.

Şi Sueddeutsche Zeitung din Muenchen îşi informează cititorii că „Angela Merkel îi va adresa o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Barroso, spre a susţine această declaraţie”, care cere României şi Bulgariei să-şi înlăture carenţele, îndeosebi în domeniul justiţiei şi internelor pînă la finele anului. Declaraţia o împuterniceşte pe şefa executivului să revendice introducerea de clauze dacă va fi necesar. In favoarea lor se pronunţaseră liderul bavarez Stoiber şi deputaţii formaţiunii sale creştin-sociale, CSU. Şi ziarul din Muenchen indică numărul extrem de restrîns de voturi împotrivă şi de abţineri – în total 22, faţă de cei 529 de parlamentari care au aprobat ratificarea. Acelaşi ziar german semnalează „furtuna declanşată de desemnarea lui Varujan Vosganian” în funcţia de comisra european din partea României. Lui Vosganian, pe care, spre deosebire de colega sa bulgară Meglena Kunewa, şeful Comisiei Barroso n-a vrut să-l confirme încă, „i se impută relaţiile prea apropiate cu partidele de dreapta şi cu oligarhi, în speţă cu Sorin Ovidiu Vîntul”, scrie în Sueddeutsche Alexander Hagelueken, reliefînd că „socialiştii din parlamentul european şi-au manifestat rezervele şi l-ar putea respinge pe Vosganian”. In context Sueddetusche Zeitung aminteşte de comoţia iscată acum cîţiva ani de respingerea filosofului italian Rocco Buttiglione, refuzat ca nou comisar de socialiştii din Parlamentul European din pricina remarcilor lui dispreţuitoare la adresa homosexualilor.

Editorialiştii mai abordează scandalul profanării unui craniu de către militari germani din Afganistan şi descoperirea tardivă a faptului că mandatul marinei germane în Liban e mult mai puţin robust decît s-a afirmat iniţial. Nu puţini observatori îl critică pe fostul cancelar Schroeder pentru publicarea unor memorii, „a căror miză nu e adevărul despre mandatul său la cîrma Germaniei, ci”, potrivit ziarului elveţian Tages-Anzeiger, „imaginea autorului lor. De ce produc politicienii hîrtie care va ateriza rapid în lada de gunoi?, se mai întreabă cotidianul din Geneva şi răspunde: „pentru că demnitarii rămaşi fără funcţii se găbresc să bată fierul cît e cald, şi, nevrînd să admită că au rămas pe dinafară, încearcă să exercite putere prin menţinerea lor în discuţie.

Ziarele se ocupă şi de eventualitatea repetării tulburărilor din suburbiile franceze pline de imigranţi, precum şi de posibilitatea retragerii trupelor americane din Irak, care, ar fi o catastrofă, nu în ultimul rînd pentru irakienii înşişi, după cum relevă britanicul The Economist. Or, în privinţa celeilalte zone de criză, Daily Telegraph din Londra regretă că trupelor NATO din Afganistan le lipsesc „întăririle cerute de comandamentul alianţei nordatlantice. Reacţia marilor state aliate, Franţa, Germania şi Italia la această solicitare n-a fost tocmai convingătoare, aceste ţări preferînd să-şi păstreze trupele în zone mai puţin periculoase”. In schimb, scandalul militarilor germani pozînd cu un craniu undeva în Afganistan pune în pericol însăşi Germania, nefiind decît o chestiune de timp înainte să se confurnte şi ea cu atentate inspirate de islamisul fanatic, e de părere Maerkische Oderzeitung. Şi ziarul austriac Der Standard crede că urmările scandalului implicînd soldaţii Bundeswehrului cu înclinaţii spre jocuri perverse sunt imprevizibile. Iar Kommersant din Moscova consideră că „întîmplarea aminteşte de armata lui Hitler”, şi că „germanii nu pot acum decît să spere că acest dosar nu va provoca la fel de mult vîlvă precum cele implicînd americani şi britanici în Irak”.