Un cadou aniversar pentru Europa

Premierul portughez şi preşedintele consiliului UE, José Socratés, i-a întâmpinat pe şefii de stat şi de guvern în minunata mănăstire gotică Jeronimos din Lisabona, unde în 1985 a fost semnat de asemenea tratatul de aderare al Portugaliei la UE.

La 50 de ani de la semnarea Tratatelor de la Roma, liderii europeni fac prin semnarea noului Tratat de la Lisabona un pas important către viitorul Europei în secolul 21.

Un vis de acum 50 de ani devenit realitate

„Iată un frumos cadou de aniversare pentru Comunităţile Europene. Împreună am realizat în ultimii 50 de ani visul fondatorilor Uniunii”, a declarat în discursul său inaugural preşedintele Parlamentului European, Hans-Gerd Pöttering.

Cancelarul german, Angela Merkel, şi Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, parcă au răsuflat uşuraţi după ce au semnat. Amândoi au depus eforturi uriaşe, în timpul nesfârşitelor runde de aprige negocieri iniţiate în cadrul preşedinţiei germane a UE, pentru a putea impune părţile esenţiale ale Tratatului în faţa opoziţiei Poloniei, Marii Britanii sau a Olandei.

Statele Europei reunite printr-un document unic

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barrosso, a declarat la rândul său că prezentul tratat a învins definitiv scindarea Europei în urma celui de-al doilea război mondial:

„Este pentru prima oară că ţările, odinioară despărţite de cortina de fier, se regăsesc reunite printr-un Tratat pe care l-au negociat ele însele. Această Uniune extinsă ne conferă o nouă dimensiune politică, economică şi strategică, care întăreşte statele membre. Această dimensiune îi permite Europei unite în diversitate, să-şi reprezinte mult mai eficient valorile în lume”.

Modernizarea structurilor europene

Tratatul Lisabona constituie o versiune moderată a Constituţiei Europene, vizând în continuare crearea unei politici externe mai eficiente şi a unei capacităţi de decizie mai democratice. Preşedinţiile europene semestriale vor fi înlocuite începând din 2009 cu un preşedinte pe termen lung al Consiliului European, care va prezida summit-urile. Tratatul va consolida şi funcţia de reprezentant pentru Politică Externă al blocului european, permiţând în acelaşi timp adoptarea deciziilor prin sistemul votului majoritar, chiar şi în domeniile sensibile ale justiţiei şi securităţii. Parlamentele, atât cele naţionale cât şi cel European, vor căpăta la rândul lor o putere de decizie mai mare.