Un club exclusiv cu probleme identitare

Criza continuă să încreţească frunţile mai marilor lumii şi să domine agenda de lucru a participanţilor la summitul G8, o reuniune nelipsită şi de unele particularităţi.

Preşedintele Obama nu va lăsa nevalorificată ocazia de a trage şi un profit electoral de pe urma reuniunii, proaspăt alesul preşedinte al Franţei îşi va putea expune strategia sa anti-criză mizînd, ca şi gazda sa americană, ca şi premierul italian Monti sau reprezentanţii Marii Britanii, pe principiul creşterii economice.

Disponibilitatea americanilor de a întîmpina favorabil dezbaterile europene în jurul crizei a fost exprimată de ministrul american de Finanţe, Timothy Geithner.

Într-o conferinţă publică la Washington, el a evidenţiat tendinţa colegilor continentali de a ameliora echilibrul între austeritate şi creştere economică, ceea ce ar „îndulci” progresiv calea de revenire la finanţe publice viabile. Dezbaterile sunt binevenite şi încurajatoare dar drumul este încă lung, a mai opinat Geithner.

Summitul G8 ar deveni astfel şi un bun prilej de a le solicita germanilor să fie mai flexibili - a declarat Uri Dadush de la Fundaţia Carnegie. Opinie suficientă spre a deduce că poziţia Angelei Merkel la Camp David nu va mai fi inatacabilă.

Din start pare imposibilă o abordare temeinică a tuturor temelor incluse pe ordinea de zi a unui summit care nu durează nici măcar 24 de ore. De pildă, asigurarea necesarului de alimente pentru Africa, disputa nucleară cu Iranul, planurile de retragere din Afganistan, măsurile faţă de Siria şi Coreea de Nord, strategiile de protecţie a climei, spre a nu le cita decît pe cele mai stringente.

Rusia, invitată şi ea la G8, dar trecînd drept a cincea roată la căruţă, este reprezentată de ex-preşedintele, alias noul premier Dimitri Medvedev. Prezenţa reprezentantului Moscovei sparge omogenitatea clubului în care restul celor 7 membri reprezintă democraţii stabile, societăţi deschise, împărtăşind un sistem de valori comune şi viziuni asemănătoare asupra economiei mondiale. Rusia în schimb, sub preşedinţia lui Putin, virează vizibil spre un sistem autocratic iar în chestiunile politice sensibile, precum dosarul iranian sau conflictul din Siria, nu se dovedeşte a fi un partener loial, de încredere.

Inaintea începerii reuniunii se fac auzite şi unele nedumeriri privind rostul clubului G8. Se cuvine însă amintit că în statele membre trăieşte 15 % din populaţia globului, că economia lor reprezintă două treimi din volumul economiei mondiale.

G8 are o structură flexibilă, relaxată, fără reguli organizatorice stricte şi buget special. A fost fondat în anii '70 ai secolului trecut, în plină criză a petrolului, ca forum de dezbateri politice şi economice. Revoluţiile din lumea arabă au relevat importanţa acestui grup a cărui extindere în viitor nu este exclusă.

Summitul G8 de la Camp David oferă o platformă ideală schimburilor spontane de opinii şi întîlniri între liderii politici, şefi de stat şi de guvern, fără demersurile protocolare oficiale. De teme arzătoare la ordinea zilei, invitaţii la Camp David nu duc oricum lipsă.

Bună parte dintre ei se vor reîntîlni duminică şi luni la Chicago, la summitul NATO, cu dosare nu mai puţin stringente şi dificile: viitoarea strategie în Afganistan, scutul american anti-rachetă din Europa de Est, devenit măr al discordiei între Rusia şi NATO, cooperarea militară „inteligentă” şi noile parteneriate.