Un examen ratat

Recrudescenţa extremismului de dreapta în ţările Europei de răsărit, relaţia dintre occident şi islam – fac de asemenea obiectul unor remarcabile analize.

Dar mai întîi, cazul Hodorkovski, considerat de majoritatea editorialiştilor drept un examen în materie de stat de drept pe care Rusia l-a ratat din nou.

Mai grav scrie - NEUE ZÜRCHER ZEITUNG - felul în care s-a desfăşurat procesul intentat fostului magnat, devenit critic al puterii Kremlinului, relevă caracterul discreţionar şi paranoic al modului în care regimul rus înţelege să-şi asume puterea. Ziarul elveţian mai întrevede în tratamentul aplicat lui Hodorkovski, semnele urii oarbe a premierului Putin faţă de fostul său aliat deveni rival, redus la condiţia unui animal hăituit.

Opoziţia este neputincioasă, Putin este un satrap iar judecătorii, lacheii acestuia, cît despre Rusia - ea este departe de a fi un stat de drept – opinează EL PAIS, deducînd din verdictul pronunţat deunăzi şi intenţia premierului de a redeveni preşedinte, ceea ce nu pare a-i deranja cîtuşi de puţin pe conaţionalii săi.

Cazul Hodorkovski mai are un efect colateral: el dezvăluie discordanţele existente între Putin şi Medvdev, constată LA REPUBBLICA, insistînd asupra motivelor pentru care actualul preşedinte al ţării, mizează pe principiile statului de drept. Unul dintre acestea ar fi dorinţa lui Medvedev de a moderniza Rusia care încă face eforturi serioase de a se emancipa, de a depăşi condiţia unui stat avînd o monocultură bazată doar pe politica energetică.

Din perioada Uniunii Sovietice şi pînă azi, în Rusia majoritatea inculpaţilor au fost condamnaţi aşa încît, constată STUTTGARTER ZEITUNG din perspectiva istoriei, cazul Hodorkovski nu constituie o excepţie.

Un alt efect colateral al procesului ar fi, în optica ziarului olandez NRC HANDELSBLATT tenacitatea cu care Hodorkovski rezistă ofensivei declanşată de Putin, ceea ce-i sporeşte celui dintîi, forţa carismatică şi potenţialul subversiv în relaţia cu actuala politică a Kremlinului.

Efectul este însă unul temporar devreme ce, potrivit cotidianului austriac KURIER, sentinţa a fost pronunţată într-o perioadă în care ruşii ortodocşi sunt absorbiţi de pregătirile pentru Sărbătoarea Crăciunului şi cea a Anului Nou. Apoi, pentru majoritatea populaţiei, cazul Hodorkovski, acest aşa zis capitalist de paradă, şi-a pierdut in relevanţă şi nu puţini sunt cei care vor să-l revadă pe Putin instalat la Kremlin în 2012. Iar pînă atunci şi lacrimile de crocodil care au curs pe obrajii politicienilor oportunişti occidentali la auzul ruşinoasei sentinţe se vor fi uscat demult iar noul stăpîn al gazului, alias Putin, va fi din nou primit cu plăcere la recepţiile simandicoase din saloanele diplomaţiei.

Nu cît de frecventabil ci cît de primejdios este extremismul de dreapta în fostele ţări comuniste – i-a interesat pe autorii unui studiu amplu, o carte comentată în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. Una din concluzii ar fi că majoritatea agresiunilor şi a actelor de violenţă comise din raţiuni xenofobe se îndreaptă împotriva romilor (în toate ţările investigate) apoi a evreilor (mai ales în Ungaria, Serbia şi Slovacia) a altor grupuri etnice (turci şi bulgari) ca şi a homosexualilor(practic, în acest din urmă caz, peste tot). Mai ales în Ungaria, atitudinile extremiste, antisemite şi ostilitatea faţă de romi, au pătruns pînă în miezul societăţii.

Ample spaţii editoriale sunt rezervate şi relaţiei dintre occident şi islam. Tot în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG este prezentată noua strategie spirituală a Al Qaidei, care ar miza, potrivit unor recente texte difuzate pe internet, pe calităţi precum altruism, cunoaştere, înţelepciune, scopul Jihadului, al aşa zisului război sfînt, nemaifiind distrugerea, lupta armată şi asasinatele, ci viaţa şi reconstrucţia. Autorul acestui manifest, Suliman Djasim Bughait, fost purtător de cuvînt al reţelei teroriste Al Qaida ar fi fost între timp exclus din organizaţie, din cauza unor divergenţe de opinii, relatează cotidianul AL HAYAT.

Europa este în continuare preocupată de relaţia cu Islamul, relevă NEUE ZÜRCHER ZEITUNG într-un excelent documentar din care reiese că şi lumea islamică este la rîndul ei, captivată de relaţia cu occidentul. Mai mult decît atît, reacţiile Europei faţă de islam determină, în interiorul acestuia, adevărate mutaţii. Astfel, interdicţia purtării în Franţa a vălului islamic total i-a determinat pe mulţi musulmani, care oricum nu erau favorabili acestui veşmînt cu conotaţii puternic religioase, să se solidarizeze cu purtătoarele lui.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Medana Weident