Un nou capitol pentru Balcani, după arestarea lui Mladici

Pentru familiile victimelor de la Srebrenica, cei 16 ani au trecut ca o clipită dar traumele cauzate de genocidul de la Srebrenica, unde au fost ucişi 8.000 de bărbaţi, rămîn adânc înfipte în memoria supravieţuitorilor.

Masacrul de la Srebrenica şi asediul de trei ani al oraşului Sarajevo sunt principalele capete de acuzare în procesul împotriva fostului general al armatei sârbe, Ratko Mladici. Prin arestarea acestuia şi demararea procesului la Haga sunt create, în sfîrşit, premizele concrete spre a oferi satisfacţie, la nivel oficial, familiilor victimelor .

Cum se face însă că Ratko Mladici a fost arestat abia acum, după atâţia ani în care fostul lider sârb s-a ascuns cu succes? Potrivit unor zvonuri neconfirmate, guvernul de la Belgrad ştia demult unde se ascundea Mladici.

Decizia de a-l aresta ar fi fost luată doar pentru că presiunile de la Bruxelles asupra Serbiei au crescut considerabil în ultima vreme. Cooperarea cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie de la Haga este de altfel una din condiţiile de bază pentru aderarea Serbiei la Uniunea Europeană.

Preşedintele Boris Tadic a solicitat într-adevăr, în schimbul arestării lui Mladici, accelerarea procesului de aderare al ţării sale. Ţinând cont că Tadic şi partidul său au pierdut o mare parte din încredera populaţiei, preşedintele sîrb se teme că nu va cîştiga alegerile parlamentare din primăvara anului viitor.

Dacă reuşeşte în schimb să accelereze procesul de aderare la spaţiul comunitar, Tadic ar putea redobîndi încrederea alegătorilor. În acelaşi timp, preşedintele sârb îşi asumă un anume risc. După arestarea lui Radovan Karadzic în anul 2008, în Serbia au avut loc ample demonstraţii. De această dată însă, Tadic speră că perspectiva aderării la Uniunea Europeană va potoli spiritele în ţară.

Preşedintele sârb are urgent nevoie de veşti bune: la un sondaj efectuat de curând, peste 50% din sârbi s-au declarat a fi împotriva arestării lui Mladici. Pentru sârbi, Mladici nu este un criminal de război, ci un erou naţional.

Procesul împtoriva fostului lider sârb poate însă contribui la încheierea unui capitol întunecat al istoriei fostei Iugoslavii, mai ales pentru că istoria trebuie eliberată de legende şi adevărul trebuie scos la iveală.

De aceea, ziua arestării lui Mladici este o zi fastă pentru sârbi. Justiţia internaţională poate dovedi încă odată că pentru criminalii de război nu există scăpare, indiferent cât timp trece până la arestarea lor.

Autori: Verica Spasovska/ M.P.
Redactor:Rodica Binder