Un nou partid de stînga în Germania

Social-democraţii au de suportat consecinţele apăsătoare ale reformelor, înscrise în programul lor Agenda 2010, remarcă ziarul HESSISCHE NIEDERSÄCHSISCHE ALLGEMEINE din Kassel ca şi faptul că baza partidului, care se zbate între resemnare şi indignare acuză conducerea de împărţirea nedreaptă a poverilor suportate în marea lor majoritate de cei cu venituri mici. Promotorii unui nou partid de stînga fac uz de mijloace populiste, promit mult şi nu spun de unde vor face rost de finanţare, critică dur dar nu oferă alternative.

In afară Schröder, Müntefering şi compania se străduiesc din răsputeri să lase impresia că nu le pasă de părăsirea în masă a partidului social-democra, dar în culise, reamrcă BERLINER ZEITUNG alarma a şi sunat.

STUTTGARTER ZEITUNG descrie pe scurt atmosfera generală deprimantă. Cancelarul este atacat din toate părţile. Pentru partidele de opoziţie reformele nu merg prea departe, sindicatele critică Agenda 2010 ca nesocială, iar alegătorii nesiguri părăsesc partidul. Concluzia: atîta timp cît lipsesc succesele, trendul rămîne: intrigi, dispute, declin.

La München SÜDDEUTSCHEZEITUNG constată că în aceste zile se poartă răspîndirea panicii printre germani. Celor care au de lucru li se spune că trebuie să muncească mai mult pe aceaişi bani şi cu o săptămînă de concediu mai puţin ,iar şomerilor că vor primi ajutoare reduse şi vor fi controlaţi de autorităţile de resort. O schimbare aşadar ameninţătoare pe care oamenii o resimt ca atare, pentru că partidele, sindicatele şi patronatul se ceartă straşnic în loc să prezinte reformele ca şansă reală de ieşire din criză.

Schimbare de temă.

Referindu-se la procesul contra lui Saddam Hussein, ziarul austriac DER STANDARD din Viena crede că acesta va fi dificil. Irakienii nu vor putea trage o linie definitivă sub dictatură decît în condiţii de suveranitate deplină şi relaţii democratice. Austriecii şi germanii îşi amintesc de faza imediat următoare prăbuşirii nazismului. Cotitura în opinia publică s-a produs nu după procesul de la Nürenberg, ci în procesul Auschwietz cînd judecătorii germani independenţi şi-au pronunţat sentinţele.