Un pas către reconciliere

Documentul semnat la Varşovia de către patriarhul Chiril I şi arhiepiscopul Józef Michalik se intitulează "Mesaj comun adresat popoarelor rus şi polonez". Atât vizita înaltului prelat moscovit, cât şi declaraţia în sine au o dimensiune istorică în relaţiile bilaterale ruso-poloneze.

De la creştinarea Poloniei, în urmă cu peste un mileniu, până în prezent, niciun patriarh rus ortodox nu a vizitat ţara. Şi, în calitate de patriarh, nici Chiril I nu a vizitat vreo ţară catolică până acum. În mesajul comun, reprezentanţii bisericilor ortodoxă şi catolică au îndemnat cele două popoare să renunţe la "răzbunare şi ură".

Trecut plin de suferinţe

Umbrite de adversităţi seculare sunt complicatele legături dintre Rusia şi Polonia. Dacă cel mai întunecat capitol din relaţia celor două popoare părea a fi perioada de până la sfârşitul secolului al 18-lea, cel de-al Doilea Război Mondial a provocat cea mai multă suferinţă. În timpul ocupaţiei sovietice au fost ucişi mii de ofiţeri şi intelectuali polonezi.

După Război, Polonia şi-a pierdut teritoriile din est în favoarea ruşilor. Până în 1989, polonezii au suferit sub comunism. Dialogul politic, început cu multă timiditate acum câţiva ani, a fost îngreunat de catastrofa aviatică de la Smolensk. În accident şi-au pierdut viaţa 96 de oameni de vază ai Poloniei, printre care preşedintele Lech Kaczynski. Relaţia bilaterală dintre cele două state a fost din nou zdruncinată.

Cu puţin timp înaintea vizitiei în Polonia, patriarhul Chiril I al Moscovei a respins orice teorie a conspiraţiei privind accidentul aviatic de la Smolensk, acţiune percepută ca un pas în vederea reconcilierii celor două naţiuni.

Un mic impuls

În recenta declaraţie comună, subiectele sensibile sunt ocolite sau, cel puţin, nu sunt menţionate concret. În opinia arhiepiscopului german Ludwig Schick, atitudinea celor două feţe bisericeşti este "normală" şi "de înţeles". La începutul unui proces de reconciliere este mult mai important să scoţi în evidenţă asemănările, fărăa evoca excesiv trecutul.

În opinia arhiepiscopului Schick, documentul semnat la Varşovia - o adevărată "piatră de temelie" în restabilirea relaţiilor ruso-poloneze - poate fi comparat cu corespondenţa purtată între episcopii germani şi polonezi în 1965. La două decenii de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, când faptele oribile ale naziştilor şi expluzarea a milioane de germani erau încă vii în memoria colectivă, reprezentanţii Bisericii poloneze le scriau germanilor: "Iertăm şi cerem iertare".

Patriarhul rus şi arhiepiscopul polonez ţin să precizeze că declaraţia are un caracter pur bisericesc. Se speră totuşi că mesajul va pătrunde şi în societate, respectiv în sfera politică. Ludwig Schick îşi aminteşte că, în mod asemănător a demarat şi procesul de reconciliere germano-polonez: "A început în Biserică, a ajuns la societatea civilă prin intermediul asociaţiilor şi parteneriatelor, iar apoi în politică".

Vizită plină de simboluri

Vizita patriarhului Chiril I al Moscovei a fost încărcată de simboluri, chiar şi în afara Bisericii. Înaltul prelat ortodox s-a întâlnit nu numai cu lideri spirituali, ci şi cu elita Poloniei - inclusiv cu preşedintele Bronislaw Komorowski.

Pe lângă problema reconcilierii, reprezentanţii celor două biserici s-au folosit de ocazie pentru a-şi face cunoscute şi vederile conservatoare. În declaraţie se arată, printre altele, că sunt împotriva avorturilor, a suicidului asistat şi a căsătoriilor între homosexuali.

Patriarhul Chiril I s-a aflat într-o situaţie destul de delicată: aproape simultan cu semnarea documentului de la Varşovia, judecătorii ruşi pronunţau verdictul în cazul trupei punk Pussy Riot. În capitala Poloniei au avut loc demonstraţii de protest faţă de condamnarea la închisoare a celor trei artiste. În vreme ce unii polonezi salutau prezenţa patriarhului Chiril, alţii acuzau Biserica rusă şi îi reproşau că a cerut tribunalului pedepse aspre pentru fetele de la Pussy Riot.