Un posibil nou început pentru Cipru

De asemenea, datoria externă reprezintă 85 la sută din produsul intern brut. Cu numai cinci ani în urmă, nivelul acestei datorii era de doar 50 de procente.

Andreas Theophanous, preşedintele Centrului pentru Studii Europene şi Dezvoltare Internaţională din Nicosia, este de părere că relaţia de interdependenţă a sectorului bancar cipriot cu economia grecească este unul dintre cele mai importante motive din cauza cărora economia ţării a intrat în colaps atât de rapid.

"Când Grecia a intrat în criză, Ciprul a început să aibă probleme. Prin tăierea datoriilor greceşti, Ciprul a pierdut, într-o singură noapte, 25 la sută din PIB", spune Theophanous. Acest lucru a fost posibil din cauza faptului că băncile cipriote posedau multe obligaţiuni de stat greceşti.

În opinia lui Theophanous, o altă cauză a problemelor cu care se confruntă momentan autorităţile de la Nicosia ar fi cheltuielile bugetare foarte mari. "Cheltuielile bugetare se ridică momentan la aproape 50 la sută din PIB. Acest lucru este periculos".

Conform analistului, Ciprul ar avea prea mulţi angajaţi în sectorul public, iar salariile acestora ar fi prea mari. De asemenea, spun şi alţi susţinători ai austerităţii, sistemul de asigurări sociale ar fi prea generos, ceea ce îl face nesustenabil. În plus, ar fi fost păstrate prea multă vreme structurile sociale vechi, mizându-se pe "miracolulul economic cipriot".

Un miracol în care ciprioţii începuseră să creadă încă din anii 60, când economia ţării a cunoscut un boom extraordinar. Economia Ciprului era la acea vreme într-atât de robustă, încât nici măcar invazia trupelor turceşti în nordul ţării în 1974 nu a reuşit să o afecteze în mod major, spune istoricul Heinz Richter, un bun cunoscător al insulei.

Ciprioţii ar accepta reformele care le sunt cerute, consideră Andreas Theophanous. Condiţia este însă ca măsurile de austeritate să nu fie extrem de dure, precum cele impuse Greciei, ci un pic mai moderate. "Când o ţară se află în criză, un asemenea pachet de măsuri de austeritate ca în Grecia duce la agravarea crizei", crede profesorul de la Nicosia.

Contextul actual în care se află ţara impune o rapidă revigorare a economiei, al cărei profit provine în proporţie de 80 la sută din sectorul serviciilor, respectiv din turism, un domeniu care are însă nevoie de un program de ample modernizări.

Pe de altă parte, sectorul bancar al Ciprului, care a profitat mulţi ani de pe urma afacerilor cu lumea arabă, a rămas foarte tentant datorită dobânzilor scăzute pe care le practică instituţiile financiare cipriote şi care atrag cu precădere mulţi ruşi. De altfel, spune istoricul Heinz Richter, "insula este cunoscută ca un loc predilect de spălare a banilor, mai ales a celor din Rusia. Este un lucru cunoscut de 20 de ani". "Mă întreb cum de UE n-a luat act de această practică până acum", mai spune Richter.

Istoricul este, de asemenea, de părere că ciprioţii au o administraţie eficientă, urmele puterii coloniale britanice lăsând urme pozitive.

Nu puţini sunt cei care spun că, spre deosebire de Grecia, Ciprul nu şi-a creat singur problemele economice, ci le-a "importat" din afara graniţelor, mai ales din cauza legăturilor directe ale băncilor cipriote cu Grecia.

În actualul context, un rol major în ceea ce priveşte economia cipriotă îl va avea viitorul preşedinte. La 17 februarie, în Cipru vor avea loc alegeri prezidenţiale. Conform unor sondaje recente, cele mai mari şanse să câştige funcţia prezidenţială le-ar avea Nikos Anastassiadis, din partea partidului conservator DISY, un "tip de manager vest-european", după cum crede istoricul Heinz Richter.

Cel mai probabil va exista şi un al doilea tur de scrutin, în care Anastassiadis s-ar putea impune în faţa lui Dimitris Christofias, şeful formaţiunii politice AKEL, căruia îi place să se considere un comunist.