Un tandem literar "premiat"

Patronată de Fundaţia pentru Artă NRW în colaborare cu Colegiul European al traducătorilor din Straelen, în valoare de 25.000 de Euro, distincţia onorează întreaga activitate a laureatului şi traducerea romanului „Orbitor” de Mircea Cărtărescu .

Elogiul laureatului l-a făcut scriitorul Jan Koneffke al cărui text, ca şi cel al discursului de mulţumire rostit de Gerhard Csejka,au fost puse la dispoziţia redacţiei de către conducerea Colegiului European al Traducătorilor.

„Purecii să te sărute” cu această vobă de duh din popor, spusă pe româneşte, îşi începe Jan Koneffke elogiul adresat laureatului, făcînd imediat o precizare: în cazul lui Gerhard Csejka urarea este plină de temei: iscoditorul şi inventivul german născut în Banat, în localitatea Guttenbrunn, se lasă realmente sărutat de „purecii reflexivităţii, ai rigorii şi subtilităţii” şi, nu în ultimă instanţă, „ai criticii şi autocriticii”.

Jan Koneffke, bun cunoscător al literaturii române, prieten al scriitorilor contemporani, se slujeşte de prilej pentru a evoca activitatea complexă a laureatului dar şi istoria ultimelor decenii literare, observînd că Gerhard Csejka împarte cu Mircea Cărtărescu cîteva experienţe fundamentale, între acestea legăturile existente între aşa zisele literaturi mici şi aşa zisele literaturi mari. Ca şi Cărtărescu, şi Csejka este obişnuit să depăşească limite şi frontiere fără a netezi - aşa cum Walter Benjamin afirma - „diferenţele”…

Lui Gerhard Csejka i se pare pur şi simplu de necrezut că stînd în faţa onorabilei asistenţe, întrunite în atriumul luminos al Colegiului de la Straelen, nu poate spune decît „mulţumesc”.Cu această mărturisire îşi începe laureatul celui mai prestigios şi consistent premiu german pentru traducere, discursul.

Nu-i deloc de mirare că, talentat cum este, acribic, riguros şi pasionat la culme de profesia şi vocaţia de traducător, Gerhard Csejka revine asupra travaliului pe textul trilogiei lui Mircea Cărtărescu. Complexitatea acestuia, stratificarea semantică, densitatea simbolurilor, amprentele lingvistice ale diverselor perspective mentale sau ideologice de percepere şi viziune asupra lumii, constituie pentru un traducător o provocare supremă. Înfruntînd cu brio opreliştile, reuşind să transporte într-o altă limbă conţinuturile intelectuale şi poetice ale unui uriaş edificiu românesc născut în ţinuturile dintre Orient şi Occident dar înălţat totuşi la altitudini astrale, Gerhard Csejka se poate prevala de statutul de co-autor al textului, pe care fără să şi-l fi revendicat vreodată explicit, premiul pe care-l ia în primire, i-l recunoaşte oficial.

Cît despre discursul de mulţumire rostit de Gerhard Csejka, el se transformă pe alocuri într-un elogiu adus lui Mircea Cărtărescu, are profunde virtuţi exegetice, fiind şi un excelent ghid de lectură. ”Cine va lua vocea eului narator drept vocea autorului însuşi, mă tem că va citi fals întregul roman” îşi avertizează Csejka, auditoriul.

Post Scriptum. O fericită întîmplare face ca lui Mircea Cărtărescu să i se fi decernat recent Premiul Naţional pentru Artă, secţiunea literatură, avînd o valoare identică cu cea a premiului pentru traducere luat în primire la Straelen de Gerhard Csejka, pentru traducerea romanului „Orbitor” şi pentru întreaga sa activitate.