Ungurii şi serviciile secrete

Subiectul atrage atenţia tocmai pentru că din punctul de vedere al siguranţei naţionale maghiarii au fost priviţi adesea cu suspiciune. Rapoartele mai vechi ale SRI care au fost prezentate în Parlament au conţinut adesea referiri la acţiuni iredentiste. Cooptarea UDMR la guvernare în 1997 a fost începutul unei perioade noi în care suspiciunile au fost domolite, iar serviciile secrete au fost la rîndu-le nevoite, cu convulsii pe alocuri, să-şi redefinească obiectivele. E cunoscut cazul unui ofiţer care, fiind înlăturat din serviciu, a reclamat că i s-ar fi luat dosarele pe tema iredentismului maghiar. În plus chiar în perioada 1997-2000, funcţionarii de stat proveniţi din UDMR au fost suspicionaţi de serviciile secrete că nu ar fi întru totul loiali statului roman şi au fost urmăriţi în diferite feluri.

Cu anii, atmosfera s-a relaxat, cu atît mai mult cu cît România şi Ungaria se află deopotrivă sub umbrela de securitate a NATO şi devenise evident că suspiciunile erau exagerate. Din martie 1990 de la Tîrgu Mureş şi pînă acum, distanţa este uriaşă. Dar tocmai pentru că atunci în martie ‘90, serviciile secrete, aflate, e drept pe atunci într-o stare de neclaritate, vor fi contribuit la inflamarea situaţiei, maghiarii doresc un fel de garanţie că nu vor mai fi consideraţi inamici niciodată. Sigur că subiectul rămîne delicat cu atît mai mult cu cît am putea uşor presupune că un dosar se va fi deschis la SRI pe tema autonomiei teritoriale şi a revendicărilor secuieşti.

Sub aspect politic general este cu totul lipsit de importanţă ca un anumit partid, aflat pe la 5-7 la sută să aibă reprezentanţi în serviciile de informaţii. Dar dacă un lider al UDMR, moderat în reacţii, a cerut acest lucru asta înseamnă că ungurii simt nevoia unei atmosfere mai pline de încredere. Vizita premierului Călin Popescu Tăriceanu în Ungaria, prima vizită de cînd a fost investit, este şi ea un prilej nimerit pentru a reconfirma o relaţie bună şi pentru a spori încredera reciprocă cu atît mai mult cu cît nu doar NATO, dar şi Uniunea Europeana va fi de acum încolo suprastructura politică mai largă care va îngloba cele două ţări.

Oricum Marco Bela nu a cerut ca UDMR să aibă deîndată reprezentanţi în structurile de conducere ale serviciilor de informaţii. El a dorit pesemne mai mult să deprindă opinia publică cu un fapt care i se pare un indiciu de normalitate. Raţionamentul ar fi următorul: dacă din punct de vedere civic românii şi ungurii au aceleaşi interese şi se raportează identic la statul român, atunci de bună seamă că un ungur în conducerea SRI nu ar trebui să scandalizeze sau să creeze îngrijorări. În concretul lucrurilor nu este însă deloc uşor să se ajungă pînă acolo şi nu este vorba doar de o mai mare acceptabilitate din partea românilor, ci şi de o redefinire a relaţiei cu statul român din partea ungurilor. Deocamdată însă întreaga construcţie ideologică a statului român unitar şi implicit etosul armatei şi servicilor secrete nu sînt deloc atrăgătoare pentru unguri.