Uniunea Europeană în căutarea unui consens

În pachetul de teme pe care actualul summit al Uniunii Europene trebuie să bifeze, cel mai dificil şi mai stringent capitol este statutul provinciei Kosovo.

Provincia separatistă devine astfel o adevărată piatră de încercare pentru coeziunea Uniunii Europene

Încă înaintea summitului de la Bruxelles s-au făcut auzite vocile unor lideri europeni preocupaţi de pilotarea viitoarei independenţe a unui nou micro stat în Balcani: Kosovo.

Ambasadorul Wolfgang Ischinger care reprezintă Uniunea Europeană în aşa numita troică pentru Kosovo la care sunt înhămate şi Rusia şi Statele Unite declara optimist: „In ultimele trei luni toate cele 27 de state membre au reflectat şi şi-au asumat mai intens un rol în soluţionarea problemei şi de aceea cred că Uniunea Europeană va rămîne hotărîtă şi pe mai departe”.

Dată fiind persistenţa unor divergenţe interne, optimismul diplomatului european pare a fi totuşi doar unul de circumstanţă.

Republica Cipru s-a pronunţat categoric împotriva independenţei provinciei Kosovo, din teama împărtăşită însă şi de alte state , mai cu seamă de Rusia, de a nu se crea un precedent care ar încuraja puternic tendinţele centrifugale.

Or, tot în ajunul summitului de la Bruxelles, Jean Claude Junker, prim- ministrul Marelui Ducat de Luxemburg, şi-a avertizat partenerii europeni să nu se lase opriţi din drum de Moscova, Uniunea Europeană trebuind să-şi respecte angajamentele. Ceea ce nu înseamnă - a mai precizat Junker - că Rusiei nu îi revine un rol important în „modelarea arhitecturii europene”.

Mai nuanţat şi mai prudent, premierul danez crede că liderii europeni reuniţi azi la Bruxelles vor lansa în linii mari două mesaje: Europa va contribuie la menţinerea păcii şi stabilităţii în Balcani iar ţărilor din regiune li se va deschide o perspectivă europeană clară.

Ideile se află conţinute de altfel în declaraţia supusă cu prilejul summitului de la Bruxelles, aprobării şefilor de stat ai Uniunii Europene. Iar dacă din textul declaraţiei temenul de „independenţă” lipseşte, Hashim Thaci, primul ministru desemnat al provinciei Kosovo, nu a ezitat să-şi exprime dorinţa de a coorodna proclamaţia independenţei cu Uniunea Europeană şi cu Statele Unite.

Pregătirea unei declaraţii de independenţă a provinciei Kosovo devine aşadar ineluctabilă pentru şefii de stat şi miniştrii de externe ai celor 27, după eşecul aflării unei soluţii de compromis între Priştina şi Belgrad. Data obţinerii independenţei nu pare deocamdată a face obiectul unor dezbateri, după ce Carl Bildt, ministrul de externe al Suediei, expert în problemele Balcanilor, a refuzat să dea răspuns „ghicitorii”.

Între timp însă, nu numai în culisele diplomaţiei europene, se discută tot mai deschis despre accelerarea apropierii Serbiei de Uniunea Europeană, cu condiţia, între altele, ca Belgradul să coopereze cu Tribunalul Penal Internaţional de la Haga. Priştina a fost invitată să amîne proclamarea independenţei după alegerile din Serbia programate în februarie. Iar pînă pe 19 decembrie cînd este aşteptată decizia Consiliului de Securitate ONU şi Uniunea Europeană rămîne în expectativă, dar cu obligaţia de a aduce la unison vocile celor 27.