Uniunea Europeană avertizează: munca “la negru” atinge cote alarmante în România

Deşi greu de calculat, nivelul aşa numitei ”munci la negru”, se obţine prin raportarea volumului efectiv de masă monetară aflată în circulaţie la cantitatea necesară teoretic pentru a obţine Produsul Intern Brut. Autorii studiului citat definesc munca fără forme legale drept activitate productivă, care nu contravine legislaţiei în vigoare, dar care nu este înregsitrată la nici unul din organele de resort.

Dacă Uniunea Europeană a obţinut progrese la acest capitol, România şi Bulgaria îşi asigură încă primele locuri în nedoritul clasament.

Dintre membrii comunitari, grecii par cel mai adesea tentaţi să ocolească legea, aportul activităţiilor productive nedeclarate asigurând 20 la sută din produsul intern brut. Italienii se situează pe poziţia secundă, cu 16 procente.

În afara actualelor graniţe ale Uniunii, dar aspirând la integrarea cât mai rapidă, românii continuă să angajeze forţă de muncă fără a respecta legile aferente. În anul 2001, peste 21 de procente din Produsul Intern Brut al României provenea din munca la negru. Bulgarii sunt chiar mai activi în acest domeniu, în 2003, atingând 30 de procente.

Autorii studiului consideră însă că tendinţa este descendentă. Ceea ce înseamnă că, pentru a da un bun exemplu înainte de aderare la Uniune, românii ar trebui să reducă acest indicator. Cehia, Slovacia şi Estonia atestau cu puţin timp că doar 8 până la 13 procente din Produsul Intern Brut provine din activitatea nedeclarată legal.