Uniunea Europeană, Bruno şi Nabucco...

Finlanda preia la 1 iulie preşedinţia în termen a Uniunii Europene într-o perioadă dificilă a evoluţiei acesteia, cînd în faţa unor noi perspective ale extinderii capacitatea reală de absorbţie a Uniunii devine o problemă centrală. Nu întîmplător deunăzi, preşedinta Finlandei Tarja Halonen a adresat României şi Bulgariei un apel prin care cere celor două candidate să sprinteze la finishul cursei aderării , scrie DER STANDARD azi, ceea ce nu înseamnă că după trecerea liniei de sosire , eforturile de înnoire şi reformă să fie abandonate ci dimpotrivă, susţinut duse mai departe.

Şefa de stat a Finlandei a făcut aceste declaraţii la Viena într-o conferinţă comună de presă cu preşedintele Austriei Heinz Fischer. In ceea ce privesc paşii următori pe calea extinderii, Finlanda are deplină încerdere în comoetenţa comisarului Olli Rehn nu fiindcă acesta ar fi finlandez a ţinut dă precizeze Halonen, referindu-se la aşteptatul raport de ţară pe care comisia trebuie să-l prezinte în cazul Bulgariei şi României. Finish-ul este foarte important - a mai precizat preşedinta Finlandei, citată în articolul din DER STANDARD , care nu omite să menţioneze că drumul Turciei spre Uniunea Europeană este ceva mai spinos. Un proiect european în care România şi Bulgaria au fost angrenate este construirea unui gazoduct numit Nabucco, tot ieri la Viena, unde într-o declaraţie corespunzătoare miniştrii energiei din Austria, Bulgaria, Ungaria România şi Turcia au dat undă verde începerii cît mai urgente a construcţiei. Gazoductul va aproviziona europenii cu gaze provenite din regiunea Mării Caspice şi Iran , el urmînd să traverseze o bună parte a teritoriului sud - est european relatează azi FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG în ediţia sa electronică. In articol se menţioneză că din consorţiul gazoductului fac parte concernul MOL, ale cărui afaceri în materie de gaze naturale au fost preluate de EON AG , apoi concernul OMV AG , Bulgargaz , Transgaz din România şi firma turcă Botas. Tot ieri a fost inaugurat la Viena secretariatul comunităţii energetice sud est - europene din care alături de actualele membre ale Uniunii Europene fac parte şi state din zona de vest a Balcanilor şi fireşte şi România şi Bulgaria. Noile iniţiative energetice inclusiv gazoductul Nabucco reprezintă în opinia cotidianului KURIER şi o modalitate , prin importul direct din Asia , de reducere a dependenţei Europei de livrările de gaze şi petrol din Rusia. Ziarul citează şi antecedentele care au dus la această inţiativă europeană fondată pe o strategie comună în materie de politică energetică. Nabucco ar fi, consideră ziarul citat, mult visata legătură între pieţele înfometate de energie ale Europei şi imensele resurse de gaze şi petrol din Asia al căror volum l-ar depăşi de două ori pe cel din Rusia. WIENER ZEITUNG apreciază proiectul Nabucco, citîndu-l pe comisarul european pentru energie Andris Piebalgs, drept „unul din cele mai mari proiecte europene în materie de energie, primul mare proiect de infrastructură al noului mileniu”.

Dar ziarele germane se opresc azi şi asupra altor evenimente majore şi minore care reţin deopotrivă atenţia opiniei publice. De pildă faptul că în România a fost arestat un presupus terorist islamist , incident relatat de NATIONAL ZEITUNG din Basel sau că România trăieşte cu urşii, cum se intitulează articolul publicat de TAGBLATT azi , pornind de la împuşcarea ursului rătăcitor Bruno a cărui epopee nefericită a captivat timp de aproape două luni spiritele iubitorilor de natură dar şi ale celor ce se tem de imprevizibil. Povestea are un epilog politic , DIE PRESSE se întreabă dacă bietul Bruno, care a fost împuşcat cu mare grijă, a murit pe loc şi va fi împăiat , nu este cumva un „adevărat european”. Pentru LA LIBRE BELGIQUE lucrurile sunt ceva mai clare: Bruno a fost victima birocraţilor.

Oricum compasiunea publică faţă de soarta bietului patruped este mai puţin problematică decît filantropia lui Warren Buffet care s-a decis să verse în fundaţii caritative incluzînd-o şi pe cea a lui Bill Gates 85% din uriaşa sa avere respectiv 37 de miliarde de dolari, el mulţumindu-se cu doar 5 miliarde. Evenimentul este comentat de BASLER ZEITUNG sub titlul gesturi mari pentru alte valori. Această generozitate nu se datorează milosteniei ci buzunarelor prea pline strigă indignaţi unii în timp ce alţii consideră că acest flux uriaş de bani necesită o canalizare politică în ţările sărace corupte şi lipsite de infrastructură. Totuşi conchide ziarul elveţian, gestul este exemplar şi el demonstrează că pe lîngă valorile bursiere mai există şi alte valori.

Intre timp la Berlin liderii coaliţiei se pregătesc să finanţeze fondul de aisguări medicale şi prin sporirea impozitelor pe salarii ceea ce-l determină pe comentatorul ziarului WESTDEUTSCHE ZEITUNG să declare că reforma sistemului de asigurări medicale se va transforma într-un „monstru” .Cancelara Merkel mizează în noua formulă pe cetăţeanul suveran care va şti ce model să aleagă pentru a-şi îngriji sănătatea şi a-şi trata bolile notează BERLINER ZEITUNG întrebîndu-se dacă nu cumva guvernul federal ar trebui să se teamă şi de cetăţeanul şi alegătorul care-şi va ieşi din pepeni ...

La referendumul asupra reformei constituţiei, italienii au demonstrat încă o dată că sunt o naţiune civică scrie cotidianul EL PAIS comentînd eşecul proiectului propus de Berlusconi a cărui moştenire legislativă rămîne foarte subţire. Referendumul constituie însă a treia victorie a lui Prodi crede LA STAMPA în timp ce LA REPUBLICCA salută performanţa italienilor, o naţiune „nehotărîtă” şi „scindată” , de a adopta în sfîrşit o atitudine tranşantă.