1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Uniunea Europeană - cooperare "à la carte"

7 martie 2017

În cadrul mini-summit-ului organizat la Versailles, patru state membre ale UE - Franţa, Germania, Spania şi Italia - au analizat ideea unei Europe cu mai multe viteze. Europa de Est nu e deloc încântată.

https://p.dw.com/p/2Ykxw
Mini-reuniunea de la Versailles
La mini-reuniunea la vârf de la Versailles au participat doar patru ţări europeneImagine: Reuters/P. Wojazer

Un diplomat european a încercat să explice viitorul concept al Uniunii Europene printr-o analogie. "Imaginaţi-vă meniul dintr-un restaurant. Fiecare îşi alege din listă ceea ce îi place şi ceea ce poate digera." În viitor, statele comunitare ar trebui să-şi poată alege domeniile politice în care vor să colaboreze mai mult sau mai puţin. Europa cu mai multe viteze ar putea fi constituită din diverse grupuri de ţări sau "coaliţii benevole". În principiu fiecare dintre cele 27 de state membre s-ar putea implica, însă nimeni nu va fi obligat să se supună deciziilor majorităţii. Conceptul este privit cu reticenţă de către ţările sud-est europene mai mici, care se tem că ar putea rămâne la trena proiectului Uniunii.

"Multă vreme ideea unei Europe diferenţiate, o Europă cu mai multe viteze a întâmpinat opoziţie. Dar acum a devenit un concept necesar. În caz contrar, Europa va exploda", a afirmat într-un interviu acordat presei europene gazda reuniunii restrânse - preşedintele Franţei, François Hollande. Conform reprezentanţilor celor patru mari puteri, noua structură ar putea fi o cale de ieşire din criza de identitate a Uniunii Europene. "Vitezele diferite sunt necesare", a declarat cancelara Angela Merkel la Versailles. Nimeni nu ar trebui, însă, obligat la ceva. 

Mărul discordiei - politica în domeniul migraţiei

Preconizata ieşire a Marii Britanii din comunitate a adâncit criza; una deja existentă - conform anumitor diplomaţi europeni. Refuzul ţărilor din sud-estul Europei, din toamna anului 2015, de a implementa decizia majorităţii privind distribuirea refugiaţilor a demonstrat limpede că Europa se află în impas.

Mini-summit la Versailles
Imagine: DW/B. Riegert

Preşedintele François Hollande doreşte acum să înlăture această blocadă. Uniunea va trebui să devină, înainte de toate, mai rapidă şi mai eficientă. "În majoritatea cazurilor, Europa acţionează corect. Dar o face prea târziu, mult prea târziu", consideră preşedintele Hollande. Europa are nevoie de un nou impuls, altminteri declinul nu va mai putea fi evitat. De aceeaşi părere este şi Angela Merkel. "Ne aflăm într-o fază dificilă şi agitată. Uniunea este o construcţie a păcii, dar această construcţie poate fi mai repede periclitată decât ne-am putea imagina."

Premierul interimar al Italiei, Paolo Gentiloni, încurajează o politică unitară în domeniul azilului. În opinia sa, toate ţările membre ale Uniunii ar trebui să abordeze chestiunea migraţiei. 

Apărarea - un subiect cu greutate

Un prim proiect al unei "coaliţii benevole" ar putea fi politica de apărare. După separarea Marii Britanii de comunitate aproape toate ţările europene vor să-şi coordoneze mai bine politica în domeniu prin înfiinţarea unui cartier general. În schimb, pentru a nu da naştere speculaţiilor privind vreo potenţială concurenţă la adresa NATO, europenii nu urmăresc formarea unei armate proprii, afirmă diplomaţii UE.

Înaintea mini-summit-ului de la Versailles, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a subliniat politica în domeniul apărării ca prim proiect al unei Europe diferenţiate. Ameninţarea reprezentată de Rusia, terorismul internaţional şi politica izolaţionistă a preşedintelui Donald Trump au nevoie de un răspuns european, este de părere preşedintele CE.

La apropiatul summit UE, programat la Roma la sfârşitul lunii martie, cu ocazia aniversării a 60 de ani de la naşterea Uniunii Europene, cancelara Merkel şi preşedintele Hollande vor să-i convingă pe omologii lor europeni să transforme în regulă excepţiile de până acum. Până la reuniunea organizată cu prilejul semnării Tratatelor de la Roma - baza constituirii Comunităţii Europene acum şase decenii -  conceptul unei noi Europe ar fi trebuit să fie finalizat. Cel puţin aşa s-a decis în vara anului 2016 după referendumul Brexit. Dar planurile s-au schimbat. Acum vor trebui programate discuţii serioase, iar până la sfârşitul anului ar trebui încheiate. Opoziţie există mai ales din partea ţărilor grupului de la Vişegrad (Polonia, Cehia, Ungaria şi Slovacia).  

Palatul Versailles
Palatul VersaillesImagine: picture-alliance/dpa/Barone

Premierul Poloniei, Beata Szydlo, i-a cerut Uniunii Europene să prezinte un proiect concret la Roma privind reformarea comunităţii. Nu avem nevoie de mai multă sau mai puţină Europă, ci de o Europă mai bună - consideră şefa executivului de la Varşovia. Nimeni n-ar trebui exclus din cauza vitezelor diferite. Poziţia guvernelor naţionale ar trebui consolidată în procesul decizional al UE, cere Polonia.

Deşi Beata Szydlo conduce guvernul celui de-al cincilea stat european ca mărime, ea n-a fost invitată la Versailles cel mai probabil din cauză că polonezii n-au sprijinit un nou mandat al lui Donald Tusk în fruntea Consiliului UE. Tusk face parte din opoziţia de la Varşovia, dar dispune de sprijinul majorităţii statelor europene. În plus, pe fondul nerespectării principiilor statului de drept în Polonia, Uniunea Europeană a iniţiat proceduri în justiţie împotriva acestei ţări.

O ultimă datorie

În ciuda atmosferei nu tocmai relaxate din UE, în impresionantul palat Versailles preşedintele Hollande s-a străduit să dea o ultimă notă de strălucire mandatului său la conducerea ţării. Mai mult, el vrea să împiedice cu orice preţ succesul euroscepticei Marine Le Pen la apropiatele alegeri prezidenţiale. 

"Este de datoria mea să fac totul pentru a împiedica Franţa să poarte o asemenea răspundere grea", declara Hollande într-un interviu. Le Pen ar scoate Franţa din comunitatea monetară sau chiar şi din Uniune. Acest pericol există şi ar însemna condamnarea la pierire a Uniunii Europene.

Versailles, locul în care s-a pecetluit sfârşitul Primului Război Mondial, are o semnificaţie aparte, a spus preşedintele Franţei. "În urmă cu un secol unitatea europeană era un vis îndepărtat. După cel de-al Doilea Război Mondial a devenit realitate. Perspectiva ne uneşte." 

Autor: Bernd Riegert / Claudia Ştefan