Uniunea Europeană mizează pe Imperiul de Mijloc

Pentru prima oară de la desemnarea sa ca şef al guvernului de la Peking, premierul chinez Wen Jiabao poartă azi, la Bruxelles, convorbiri cu Romano Prodi, preşedintele Comisiei UE. Din perspectiva Chinei, cooperarea bilaterală cu UE evoluează spre un “parteneriat cuprinzător şi strategic”. Pentru UE, China a devenit deasemeni un important partener economic. O serie întreagă de comisari ai UE au efectuat în ultimele câteva săptămâni şi luni vizite la Peking.

Nu e câtuşi de puţin întâmplător că premierul chinez Wen Jiabao e primul şef de guvern al unui stat mare aflat în vizită la UE, după extinderea ei. Imperiul de Mijloc şi Uniunea Europeană – acum cu 25 de membri – împărtăşesc interese economice considerabile. La începutul acestui an, UE a devenit cel mai important partener comercial al Chinei. Anul trecut, comerţul dintre cele două sisteme economice a crescut în proporţie de 44 la sută la volumul de 125,22 de miliarde de dolari. Uniunea Europeană este cel mai important furnizor de tehnologie şi echipamente al Chinei şi ocupă locul patru ca partener de investiţii.

Comisia de la Bruxelles urmăreşte un obiectiv clar: pe parcursul acestui deceniu, China urmează a deveni cel mai important partener economic bilateral al europenilor, dar până atunci, ambii parteneri mai au de depăşit multe obstacole. Măcar parte din ele se află pe ordinea de zi a convorbirilor intense, prevăzute pentru azi între Wen Jiabao şi Romano Prodi. Uniunea Europeană se străduieşte în prezent să obţină condiţii comerciale şi de investiţii mai favorabile pentru firmele europene angajate în China. Uniunea Europeană insistă ca Pekingul să îndeplinească de urgenţă obligaţiile asumate prin aderarea Chinei la Organizaţia Mondială a Comerţului – WTO – mai ales în domeniile autovehiculelor, construcţiilor şi telecomunicaţiilor. Ca şi până în prezent, Uniunea Europeană dă de înţeles că şi după extinderea ei va menţine liberul acces al produselor chineze pe pieţele sale şi că se aşteaptă la aceleaşi înlesniri din partea Chinei.

Înfiinţarea unor sucursale europene în China se confruntă în continuare cu obstacole în număr mare, vizate fiind mai ales concerne germane de autovehicule precum BMW şi AUDI, care produc în China, parţial în cooperare cu parteneri chinezi.

Suplimentar, europenii speră în progrese în domeniul protecţiei drepturilor de creator. E vorba de numărul mare de copii neautorizate şi plagiate ale produselor europene, care inundă piaţa chineză şi grevează ca problemă uriaşă raporturile economice sino-europene.

După toate probabilităţile, China va decide definitiv asupra participării sale cu fonduri de 200 de milioane de euro la sistemul european GALILEO, de navigaţie prin intermediului sateliţilor. Cooperarea în proiectul GALILEO – cu investiţii integrale apreciate la 3,2 miliarde de euro – urmează a asigura o măsură mai mare de independenţă tehnologică a europenilor şi chinezilor de Statele Unite. Procedeul respectiv american – GLOBAL POSITIONING SYSTEM – deţine în prezent monopolul în tehnologia localizării internaţionale. Cooperarea euro-asiatică în acest domeniu e criticată energic la Washington, unde s-a exprimat temerea că Pekingul ar putea utiliza sistemul deopotrivă în scopuri militare.

La Bruxelles se scontează în prezent cu noi demersuri ale Chinei pentru anularea embargoului de armament, instituit de UE şi Statele Unite cu 15 ani în urmă, după masacrul din Piaţa Păcii Cereşti. Recent, Romano Prodi, preşedintele Comisiei UE, a pledat pentru anularea acestui blocaj al livrărilor, pentru ca s-o excludă apoi în consecinţa protestului masiv din partea Statelor Unite. Motivul rezidă în regimul neschimbat de critic al drepturilor omului în China, ori acesta face deasemeni parte din agenda europeană a convorbirilor de azi. Potrivit organizaţiei AMNESTY INTERNATIONAL, în China sunt executaţi anual aproximativ 15.000 de deţinuţi. La Peking, numărul lor se comunică oficial cu 1000.