Universitatea Babeş-Bolyai – un măr al discordiei?

Atenţia este stimulată şi de subtitlul „Imre Kertesz protestează împotriva universităţii române de stat din Cluj”. Cititorul german îşi va pune desigur imediat întrebarea ce l-a determinat pe Laureatul Premiului Nobel pentru Literatură să semneze împreună cu alţi intelectuali şi oameni de ştiinţă de acelaşi calibru (80 la număr proveniţi din 22 de ţări) o petiţie adresată şi înmînată la Bruxelles, preşedintelui Comisiei Uniunii Europene Jose Manuel Barroso, Parlamentului European dar şi preşedintelui României Traian Băsescu şi premierului Călin Popescu Tăriceanu, prin care este solicitată „redeschiderea Universităţii ungare din Cluj”.

In cuprinsul articolului, o imagine fotografică color reproduce frontispiciul Universităţii Babeş-Bolyai prezentată drept „o relicvă a perioadei naţionalismului socialist”.

Continuînd lectura textului semnat de Reinhard Olt, o corespondenţă expediată de la Budapesta şi datată 21 februarie, se poate afla că memoriul, în pofida potenţialului său „exploziv”, revendică „nimic mai puţin” decît redeschiderea Universităţii clujene” ceea ce înseamnă, explică autorul, revenirea la situaţia existentă din 1945, data reînfinţării cu predarea în limba maghiară. În 1959 - scrie corepondentul ziarului FAZ, „Ceauşescu şi Iliescu” au transformat forţat universitatea într-una românească, studenţilor maghiari nemairămînîndu-le posibilitatea de a urma cursurile în limba maternă decît la cîteva discipline.

Printre argumentele invocate în susţinerea cauzei semnatarilor petiţiei figurează, ce-i drept fără succes pînă acum, exemplele unor alte state europene Spania, Norvegia, Finlanda .Articolul semnalează că Andrei Marga rector al universităţii vreme de mai mulţi ani, fost ministru al învăţămîntului în perioada post-comunistă , ar fi fost declarat de publicaţia „Cotidianul” în 1999 „erou al luptei împotriva Universităţii Ungare”.Petiţia cu pricina trece în revistă şi etapele transformării Universităţii odinioară maghiare într-una predominant românească, acest proces fiind considerat de semnatari „unul din triumfurile politice personale ale dictatorului Nicolae Ceauşescu, răsturnat în 1989 de la putere”.

Dacă actul înmînării memoriului atît înalţilor oficiali europeni cît şi preşedintelui şi premierului României reprezintă tema centrală a corepondenţei tot ea îi furnizează autorului ocazia de a schiţa cu unele cifre şi date avatarurile istorice ale Universităţii Clujene şi ale învăţămîntului în limba maghiară din România. Revenirea în prezent se face la finele articolului concluzia fiind că pentru ungurii din România, Universitatea Babeş-Bolyai este şi va rămîne „un măr al discordiei” în măsura în care revendicările petiţiei vor fi lipsite de rezultat.

De ce tocmai acum a fost înaintat forurilor europene acest memoriu? Întrebarea îşi află răspunsul în cuprinsul articolului: ”Cum România doreşte să devină membru al Uniunii Europene, momentul reinstaurării vechiului statut al Universităţii li s-a părut propice iniţiatorilor memoriului”.