Uraganul Kyrill şi „furtuna” Stoiber

Cronica unei catastrofe dinainte anunţată s-ar putea intitula relatările comentariile, ilustrate cu fotografii spectaculoase, care atestă ravagiile lăsate în urmă de Kyrill cum a fost botezat uraganul. Documentarele problematizează concomitent şi evoluţia viitoare a climei terestre. Furtuni precum Kyrill scrie azi BERLINER MORGENPOST ne reamintesc cît de atotputernice sunt forţele naturii şi cît de reduse posibilităţile oamenilor de a se feri. Fireşte că din nou se va discuta dacă modificarea globală a climei poate fi făcută răspunzătoare. Un răspuns nu poate fi dat fiindcă dintotdeauna au existat astfel de furtuni.

KÖLNER STADTANZEIGER pornind de la formula liniştea de dinaintea furtunii constată că ea nu mai este valabilă fiindcă serviciile meteorologice au avertizat din timp şi au alertat populaţia şi autorităţile stîrnind o furtună emoţională şi o mediatizare intensă a elementelor senzaţionale. Iar DIE WELT consacră uraganului Kyrill o pagină format mare, trecînd în revistă şi cele mai puternice furtuni înregistrate în ultimii zece ani.

Bavaria în anarhie

Acelaşi ziar, printr-o comparaţie indirectă, atribuie Bavariei un caracter anarhic deja în titlul unui articol de fond despre ce altceva decît decizia lui Edmund Stoiber de a se retrage în septembrie defintiv de la putere. Tot ce s-a petrecut în ultimele zile şi săptămîni pînă la luarea acestei hotărîri trece în ochii comentatorului drept haotic: „Bavarezii au în ei ceva anarhic”. De aceea, arta guvernării a constat dintotdeauna aici în a face previzibil- imprevizibilul. Acum dintr-o dată a învins haosul. Fiindcă lupta pentru succesiune a început iar în ring se înfruntăd eja trei diadochi.

Şi totuşi, Bavaria rămâne un model

Cu toate acestea, lumea invidiază Bavaria scrie CORRIERE DELLA SERA, făcînd o reverenţă în faţa meritelor lui Edmund Stoiber care ştiut prin politica promovată de partidul său să îmbine liberalismul cu politica economică de stat, modernismul cu tradiţie, laptopul cu costumul popular bavarez. Iar cotidianul ceh LIDOVE NOVINY întrevede pe mai departe în Bavaria chiar şi fără Stoiber un vecin de încredere chiar dacă Stoiber nu a vizitat niciodată oficial Cehia, faţă de care a avut însă o atitudine foarte emoţională. A sosit vremea acum scrie ziarul citat să aflăm calea ce duce de la München la Praga.

Stoiber a pierdut!

Stoiber însă a pierdut lupta cu partidul său poate şi fiindcă nu a aflat el însuşi calea ce duce spre Berlin dă de înţeles ziarul austriac TIROLER TAGESZEITUNG. Drumul spre Berlin l-a aflat însă Condoleezza Rice care a ţinut s-o informeze pe Angela Merkel despre rezultatele turneului în Orientul Apropiat.

Angela Merkel si efectul ei asupra politicii internaţionale

TAGESSPIEGEL comentează semnificaţiile acestui popas al şefei diplomaţiei americane în capitala Germaniei şi scrie:”Cînd s-a mai întîmplat aşa ceva? Sefa guvernului german călătoreşte în Statele Unite, stă de vorbă cu preşedintele american care pînă în acel moment a respins, ignorînd cu încăpăţînare, toate recomandările de a nu lăsa Orientul Apropiat pradă haosului. Imediat după ce Merkel pleacă, Bush îşi trimite ministrul de externe în regiune care, la întoarcere, nu-l informează mai întîi pe el ci pe Angela Merkel.

Şi dintr-o dată, totul se pune în mişcare: aşa numitul cvartet format din Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia şi ONU se întruneşte şi un summit tripartit Statele Unite Israel şi ţinuturile palestiniene este pus la cale. Pentru a pregăti totul, Angela Merkel se deplasează la finele săptămînii la Moscova şi în februarie, în Orientul Apropiat. Dar a ne pune speranţe într-o cotitură fundamentală bruscă a situaţiei din această regiune ar fi naiv. Totuşi iniţiativa Angelei Merkel este lipsită de alternativă- conchide ziarul berlinez citat.

Iar de la Londra THE ECONOMIST mai face o recomandare: Israelul ar trebui să încheie pace cu Siria. In sfîrşit de la Copenhaga POLITIKEN concede Angelei Merkel aceeaşi calitate pe care i-o elogia şi preşedintele Bush. Ea este inteligentă, rezonabilă, cu o dreaaptă judecată, izbutind să–şi asume perfect rolul de mediator şef al Europei pe care şi fostul ei mentor politic ex -cancelarul Kohl îl îndeplinise foarte bine, la vremea lui.