Va deveni Serbia candidat european în 2009?

Comisia Europeană doreşte prin deschiderea acestei perspective să încurajeze guvernul pro-european de la Belgrad să-şi dubleze eforturile în vederea capturării generalului Ratko Mladic, învinuit de crime de război.

Noul guvern sârb este convins că are argumente suficiente pentru a accelera apropierea ţării de Uniunea Europeană. Principalul argument poartă numele fostului lider al sârbilor bosniaci , Radovan Karadzic care a ajuns în faţa Tribunalului penal internaţional de la Haga pentru judecarea crimelor de război în fosta Jugoslavie. În acest fel una din principalele condiţii puse de Uniunea Europeană a fost adusă la îndeplinire.

Dar şeful militar al sârbilor bosniaci, generalul Ratko Mladic şi Goran Hadzic fost şef al sârbilor din Croaţia se află încă în libertate. Până când aceştia nu vor fi traduşi în faţa Tribunalului de la Haga nu se vor lua noi măsuri concrete de apropiere faţă de Uniunea Europeană. Unii presupun că guvernul de la Belgrad ar şti unde se află cei doi acuzaţi de crime de război dar refuzând să-i extrădeze doreşte să obţină mai multe concesii politico-economice. Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barrosso este de părere că depinde doar de Serbia cât de repede va găsi ţara cale spre Europa.

Statutul de candidat este o fază importantă spre ţinta finală, aderarea la Uniunea europeană pe care Belgradul şi-o doreşte a se realiza până în anul 2014. Până acum există doar un Acord de stabilizare şi asociere care este semnat, dar nu şi ratificat. În acest scop procurorul şef al Tribnunalului penal internaţional de la Haga trebuie să ajungă la concluzia că guvernul sârb colaborează pe deplin cu Tribunalul în chestiunea capturării şi extrădării criminalilor de război.

Kosovo o problemă

Chiar dacă Uniunea Europeană nu aşteaptă ca Serbia să recunoască Kosovo ca stat independent, tema rămâne o problemă permanentă pe agenda convorbirilor şi a relaţiilor bilaterale. În această chestiune preşedintele Tadic susţine linia tradiţională a Serbiei că declaraţia de independenţă a proviniciei Kosvo nu are o bază juridică. Şi acest aspect el doreşte să fie elucidat în mod imparţial.

“Serbia nu renunţă la Kosovo. Sebia nu recunoaşte independenţa Kosovo. După părerea noastră declaraţia unilaterală de independenţă de către instituţiile provizorii ale Kosovo nu reprezintă un act legal. În acest scop rugăm Curtea penală internaţională să ia poziţie în privinţa legalităţii acestei declaraţii de independenţă”, a precizat Tadic.

Luarea de poziţie a Tribunalului Internaţional nu obligă Serbia în nici un fel dar Begradul doreşe să o accepte, sperând însă ca sentinţa să fie în spiritul lui.