Va fi reluat subiectul descentralizării?

Ministrul administraţiei, Liviu Dragnea, a dat de înţeles, în contextul discuţiilor cu FMI, că intenţionează să reia procesul descentralizării: ”Discuţia cu mine a fost despre descentralizare. Le-am explicat care sunt principiile descentralizării. Şi Comisia Europeană şi FMI şi mai ales Banca Mondială consideră că este un proces necesar şi util pentru România şi şi-au exprimat disponibilitatea să ne sprijine să lucrăm împreună. Pentru regionalizare le-am exprimat deschiderea noastră să lucrăm împreună”. Cu toate acestea orizontul reformei s-a îndepărtat foarte mult.

Curtea Constituţională a respins recent legea propusă de guvern cu privire la descentralizare. Motivaţia deciziei nu a fost încă publicată, dar anumite elemente au fost totuşi expuse pe scurt în comunicatul de presă şi ele se referă în linii mari la transferul unor bunuri din domeniul privat al statului în proprietatea privată a administraţiilor locale. Nu este clar totuşi dacă judecătorii Curţii contestă transferul în sine sau doar modalităţile în care a fost făcut.

Adevărul este că ambianţa publică în care a avut loc această încercare de reformă a fost cu totul neprielnică unor dezbateri oneste şi relevante. Opoziţia şi mai ales preşedintele Băsescu au căutat să discrediteze eforturile guvernului într-un mod cât se poate de riscant, căci ideea însăşi a descentralizării a ieşit diminuată. Dacă preşedintele însuşi a evocat ”statul naţional unitar” pentru a combate proiectul guvernului, ne putem întreba, pe bună dreptate, dacă o descentralizare, oricare ar fi ea, s-ar mai putea face pe viitor.

Putem admite că, în cel mai bun caz, preşedintele şi ceilalţi opozanţi au exagerat ca să fie mai convingători în faţa unui public puţin pregătit să înţeleagă argumentele tehnice. De aceea s-a recurs, printre altele, la diabolizarea baronilor locali, dar tipul acesta de argumentare este cu două tăişuri. Cei care ar dori să reia în viitor descentralizarea s-ar lovi de o rezistenţă publică tot mai mare, căci polemica lasă urme. Niciodată o mistificare nu trece fără să provoace daune grave. Deocamdată putem spune că felul în care preşedintele a invocat ”statul naţional unitar” şi în care partizanii săi i-au diabolizat insistent pe reprezentanţii administraţiilor locale nu a făcut decât să discrediteze nu USL-ul, ci ideea însăşi de descentralizare. Indiferent ce intenţii au avut, opozanţii, care au susţinut în trecut ei înşişi descentralizarea, nu au reuşit decât să sporească foarte mult neîncrederea în reformă. Dacă în România obiectivul central al politicii ”bune” a devenit vigilenţa faţă de ”baronii locali”, atunci cu siguranţă că arhitectura centralizată a statului va fi păstrată cu multă stricteţe.

Este simptomatic faptul că prea puţini oameni au înţeles că eşecul operaţiunilor de salvare în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni constă şi în incapacitatea instituţiilor centralizate de a se mobiliza eficient. Cu cât centrul de comandă este ”mai sus” şi ”mai departe”, cu atât eficienţa intervenţiei scade. S-a arătat că fără intervenţia localnicilor echipele de slavare ar fi întârziat şi mai mult, dar nu se trage de aici nicio lecţie. Idolatrizarea statului centralizat face invizibil faptul că de multe ori oamenii se descurcă mai uşor la faţa locului fără ajutor de la Centru.

De aceea este legitim să ne întrebăm dacă procesul descentralizării va fi reluat în viitorul apropiat. Primarul Sibiului, Klaus Johannis, a confirmat că PNL a abandonat proiectul complet şi este de presupus că abandonul priveşte de fapt întreaga legislatură. Ministrul Liviu Dragnea refuză aparent să recunoască eşecul, dar dacă recurge la susţinerea FMI şi a Băncii Mondiale este clar că proiectează reforma într-un viitor îndepărtat.

Cu siguranţă că manevrele legate de Codul Penal, relevante şi cât priveşte stilul administraţiilor locale, s-au răsfrânt negativ şi asupra reformei conduse de Liviu Dragnea, dar întrebarea de fond este dacă nu cumva, prin acţiunea conjugată a guvernului şi opoziţiei, a avut de suferit ideea însăşi a descentralizării.