Vameşi europeni la frontierele româneşti

Renunţând la postura suveranistă a guvernelor anterioare, ministrul de interne a început discuţiile privind crearea unor structuri cu poliţişti de frontieră din toate statele UE. Ideea a fost lansată cu mai bine de un an în urmă de fostul preşedinte al Senatului, Mircea Geoană, dar fusese respinsă categoric de guvernul Boc, care văzuse în această colaborare o atingere a demnităţii naţionale. În cursul primei sale vizite la Bruxelles, premierul Victor Ponta a reluat ideea, care ar fi menită să combată toate temerile legate de corupţia de la frontierele româneşti.

Potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne, ministrul Ioan Rus a avut luni o întâlnire de lucru cu delegaţia Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului francez în cursul căreia “principalele subiecte abordate au fost extinderea Spaţiului Schengen, cooperarea la frontiera externă a UE, precum şi reinserţia socială a romilor”.

În cursul acestor discuţii, noul ministru de interne s-a arătat aşadar dispus să primească “specialişti” străini, meniţi să supervizeze frontierele româneşti. Unul din argumentele importante ale celor sceptici a fost capacitatea limitată a atutorităţilor române de a asigura ermetizarea frontierelor, mai ales pe graniţa ei de răsărit cu Republica Moldova.

S-a sugerat că istoria fraternă şi relaţiile personale tot mai intense dintre oamenii de pe cele două maluri ale Prutului ar putea prilejui un trafic greu controlabil. Numărul cetăţenilor români născuţi în Republica Moldova este şi el în plină creştere. Aşadar propunerea ministrului de Interne ţinteşte în chiar inima argumentaţiei celor care se opun admiterii României.

Totuşi problematica este mai complicată. Comunicatul oficial al Ministerului de Interne a dezvăluit că, în mod neoficial, “reinserţia socială a romilor” face parte din acelaşi dosar al spaţiului de liberă circulaţie. Iar la acest capitol noul guvern nu are se pare nimic pregătit.

Ministrul s-a mulţumit să evoce un document adoptat de guvernarea anterioară şi care se dovedise cu siguranţă insuficient. Este vorba de “Strategia Naţională privind incluziunea romilor în perioada 2012-2020”, document care conţine măsuri legate de educaţie, sănătate şi ocuparea forţei de muncă. Există însă multe asemenea “strategii” în sertarele guvernului şi ele au fost cel mai adesea date uitării, din pricina urgenţelor de tot felul mai ales în perioada de criză economică.

În orice caz, este notabil că noul guvern face eforturi pentru a relansa dialogul pe tema Schengen acum, după schimbarea de administraţie de la Paris.