Varşovia face ordine

Proliferarea birocraţiei împiedică dezvoltarea ţării, declara săptămâna trecută premierul polonez Iaroslav Kaczynski, adăugând:

„Dar şi mai periculos este alt fenomen, şi anume cel al criminalităţii. În centrul său se află corupţia care ne distruge viaţa socială. Abuzarea de mijloacele publice în scopuri private, reţelele mafiote bine înfipte în aparatul de stat, penetrarea statului de către mafie – iată simptomele unei boli omniprezente pe care ne-am hotărât s-o combatem”.

În acest scop, partidul fraţilor Kaczynski, „Dreptate şi Justiţie”, a impus crearea aşa-numitului „Birou Central Anticorupţie”, care şi-a început activitatea zilele acestea. Această instituţie autorizată să investigheze toate punctele de interacţiune dintre stat şi economie, se află în directa subordine a premierului polonez.

Necesitatea combaterii corupţiei se bucură de un larg consens în cadrul societăţii poloneze. Este însă crearea unei noi autorităţi metoda cea mai eficientă? Mult mai importantă este, dimpotrivă, desfiinţarea portiţelor din legislaţie care permit fraudele, şi astfel prevenirea corupţiei, este de părere Iulia Pitera din partea platformei civice opoziţioniste. În plus, o nouă instituţie nu face decât să complice şi mai mult delimitarea competenţelor celorlalte servicii. În această privinţă, directorul biroului anticorupţie, Marius Kaminski, a declarat:

„Oficiul nostru va desfăşura o activitate de coordonare în domeniul combaterii corupţiei. Cu alte cuvinte, sarcina noastră este de a culege toate informaţiile vizând corupţia. În acelaşi timp vom supraveghea activitatea celorlalte servicii şi vom institui, la nevoie, grupe de lucru în cadrul lor, pentru a obţine un rezultat cât mai eficient”.

Cu alte cuvinte este vorba de o nouă poliţie particulară a guvernului, protestează Ryszard Kalisz din partea partidului opoziţionist postcomunist SLD:

„Partidul ‚Dreptate şi Justiţie’ va putea controla tot. Iaroslav Kaczynski va putea dispune de toate informaţiile despre celelalte partide, fie ele partenerii de coaliţie sau adversarii politici. Se creează astfel o stare de dezechilibru pe scena politică, pe fundalul căreia biroul anticorupţie devine un instrument de provocare”.

Partidul postcomunist SLD s-a opus, de asemenea, adoptării noii legi a lustraţiei, temându-se că ambele măsuri vor permite partidului aflat la putere crearea unui nou aparat de supraveghere de tip comunist.

Noua lege a lustraţiei în Polonia prevede lărgirea cercului de persoane verificabile în legătură cu trecutul lor comunist, prin cercetarea unor noi categorii profesionale precum cea a directorilor de şcoală, a înalţilor funcţionari sau a jurnaliştilor, şi, de asemenea, publicare listelor cu foştii activişti comunişti. În jur de patru sute de mii de polonezi urmează să dea socoteală asupra trecutului lor, conform aprecierii lui Janusz Kurtyka, directorul Institutului pentru comemorarea naţională însărcinat cu efectuarea lustraţiei. Institutul va putea verifica circa 40 000 de dosare pe an.