1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Veşti rele...

Rodica Binder26 aprilie 2006

Apele Dunării cresc în continuare , atingînd noi recorduri - semnalează azi într-o scurtă relatare cotidianul NEUE ZÜRCHER ZEITUNG. Locuitorii de pe malurile româneşti ale Dunării şi-au pierdut nu doar bunurile ci şi speranţele – este mesajul unui amplu reportaj publicat azi în SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, un articol care redă întreaga dimensiune a dezastrului .

https://p.dw.com/p/B11R
Preşedintele Victor Iuşcenko depune flori la memorialul victimelor catastrofei nucleare de la Cernobîl
Preşedintele Victor Iuşcenko depune flori la memorialul victimelor catastrofei nucleare de la CernobîlImagine: AP

Ca şi cum veştile rele nu ar fi deja destule, DER STANDARD relatează că renumitul politolog şi istoric Alfred Grosser consideră că Bulgaria şi România nu ar fi încă suficient pregătite pentru a adera la Uniunea Europeană. Alfred Grosser, care trece drept unul din promotorii de prim rang ai reconcilierii franco –germane şi care a fost profesor la prestigiosul Institut de Stiinţe Politice din Paris, a mai opinat că pentru fostul comisar european pentru extindere Günter Verheugen, actualmente vicepreşedinte al Comisiei Uniunii Europene , argumentele tehnice şi avantajele economice pentru Europa ale aderării celor două ţări ar fi cîntărit mai mult decît argumentele politice şi relaţiile democratice. Tot azi, portalul electronic al postului public de televizune austriac ORF informează despre ratificarea tratatului de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, în parlamentul de la Viena.

O zi deosebită acest 26 aprilie în calendar , şi fiindcă azi se împlinesc 20 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, tragica aniversare oferind comentatorilor ce-şi publică opiniile în presa scrisă – şi prilejul de a evalua viitorul energiei nucleare. Catastrofa de la Cernobîl a demonstrat fără putinţă de tăgadă că riscurile exploatării energiei nucleare sunt incalculabile .Dar, scrie în continuare BERLINER ZEITUNG, cei care după două decenii de la acest dezastru vorbesc despre o renaştere a centralelor atomo - electrice se pare că suferă de amnezie.Motiv pentru care TAGESSPIEGEL se simte întru totul îndreptăţit să avertizeze asupra cîtorva din aceste riscuri: uraniul utilizat în centralele atomo - electrice este de mii de ori mai radioactiv decît cel al bombelor nucleare iar pentru potenţialii atentatori, centralele atomo - electrice sunt pur şi simplu bombe care le sunt puse la îndemînă tocmai în ţările pe care aceştia le urăsc de moarte.

Tot azi ziarele se opresc asupra şi atentatului din Egipt care relevă, în opinia cotidianului BASLER ZEITUNG, persistenţa terorismului în pofida tuturor măsurilor preventive luate . Si de aceea, cine vrea să combată această formă de violenţă ucigătoare, acela trebuie să se confrunte şi cu cauzele multiple ale terorismului. WESTFÄLISCHE NACHRICHTEN nu întrevede în atentatul din Dahab expresia unui război al religiilor ci a războiului dintre lumea civilizată şi terorism.

Egiptul a devenit în optica barbară a teroriştilor islamişti o ţintă preferată şi fiindcă - opinează THE TIMES - în logica perversă a Al Qaidei, guvernul preşedintelui Mubarak, ca şi guvernele altor ţări arabe, ar fi întors spatele „adevăratului islam” .Calea cea mai sigură de a răsturna guvernul de la Cairo este aceea de a aduce Egiptul în pragul ruinei economice conchide ziarul britanic. Iar calea cea mai sigură de a atinge acest obiectiv este, în optica scelerată a teroriştilor, demolarea sectorului turistic, rezultă din comentariul apărut în LE FIGARO. Un efect colateral al atentatelor de la Dahab este , consideră ziarul italian LA REPUBBLICA , pasul pe care mişcarea palestiniană Hamas l-a făcut pentru prima oară categoric şi univoc, fără ambiguităţi: acela de a condamna masacrul comis de terorişti.