Vecinii Franţei privesc cu îngrijorare spre Paris

Violenţele care îngrozesc opinia publică internaţională şi care par acum imposibil de oprit, nasc îngrijoarea şi în rândul vecinilor europeni ai Franţei. Temerile sunt motivate: în Germania şi în Belgia au avut loc primele acţiuni inspirate din revolta tinerilor de la periferiile Parisului: câteva automobile au fost incendiate. Acţiunile de protest s-ar putea extinde cu repeziciune şi în alte state europene, în care emigranţii nu beneficiază deloc de „modelul de integrare” francez, care până cu puţin timp în urmă părea funcţional.

Extrem de îngrijorat s-a arătat la sfârşitul săptămânii trecute, liderul opoziţiei italiene, fostul preşedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi. Prezent la o întrunire organizată la Bologna, Prodi a spus că extinderea violenţelor în oraşe din Italia etse doar „o chestiune de timp”. „Avem cele mai proste condiţii din toată Europa”, a spus cu regret Prodi, cerând în acealşi timp reacţii rapide din partea politicienilor pentru a împiedica acţiuni similare celor din Franţa în zone din peninsulă. Guvernanţii de la Roma au reacţionat cu mult calm, calificând apelul liderului opoziţiei drept exagerat. Condiţiile din Franţa sunt complet diferite de cele din Italia, a spus ministrul de externe, Franco Fini.

Spaniolii, care se confruntă în ultima vreme cu valuri de emigranţi, au nevoie de o nouă politică de integrare. Presa iberică cere guvernului măsuri în acest sens. Dar, în opinia comentatorilor cotidianului El Pais, „intensificarea fenomenului emigraţional atrage o creştere economică, deci noi locuri de muncă, pe care spaniolii le-au refuzat până acum” . Prin urmare, Spania nu ar putea deveni o scenă a violenţelor, precum Franţa ultimelor două săptămâni, pentru că, majoritatea emigranţilor provin din „state latine cu cultură creştină”, susţin jurnaliştii de la El Pais.

Destul de relaxat au reacţionat şi britanicii. Ciocnirile dintre tinerii de origine indiană sau pakistaneză şi poliţie, care au avut loc în anul 2001 în oraşul Bradford, au fost soluţionate rapid. „Am pus capăt violenţelor, prin intervenţia dură a forţelor de ordine” afirmă acum Premierul britanic Tony Blair.

Belgia şi Germania au însă mai multe motive de îngrijorare. În noptea de duminică spre luni, atât la Berlin cât şi în apropierea Bruxelles-ului, câteva automobile au fost incendiate, după modelul aplicat de tinerii demonstranţi din împrejurimile marilor oraşe franceze. „În Belgia nu există ghetourile cu blocuri imense locuite de emigranţi, precum la Paris” scria în cotidianul „La Libre Belgique” criminalistul Michel Born. „ceea ce nu înseamnă încă că nu există zone problematice” dezvăluia în continuare criminalistul belgian.

La Berlin violenţele din Franţa sunt considerate un avertisment, deşi politicienii nu cred că în Germania asemenea lupte de stradă ar putea avea loc în viitorul apropiat. „Trebuie să recunoaştem riscurile” spunea ieri seară încă ministrul economiei, social-democratul Wolfgang Clement. „Dar avem şi în Germania zone în care diferenţele sociale sunt mult prea mari” a recunoscut Clement. În opinia lui, Parisul a tratat cu superficialitate problemele integrării, greşeală pe care guvernanţii germani promit să nu o facă. Uşor de spus, greu de aplicat, se poate spune, privind numai la dificultăţile elaborării unui program de guvernare viabil pentru viitorul Executiv de la Berlin