Verdict istoric pentru Republica Moldova din partea CE

Oficialul european a fãcut anunţul în cadrul unei conferinţe de presă la care au mai participat prim-miniştrii Republicii Moldova şi României, Iurie Leancă şi, respectiv, Victor Ponta. În timp ce premierul Leancă îşi exprima recunoştinţa la Bruxelles cu vocea tremurândă, la Chişinău comuniştii din opoziţie au blocat tribuna Parlamentului şi au pornit sirenele, la sudul Republicii Moldova, în Autonomia Găgăuză, se încearcă tensionarea situaţiei prin demiterea guvernatorului, iar forţele separatiste de la Tiraspolul se pregătesc să susţină „forţele anti-moldoveneşti de la Bălţi şi Comrat”.

Barroso: „Moldova a respectat toate etaloanele”

„Comisia Europeană concluzionează că Republica Moldova a respectat toate etaloanele stabilite. La următorul summit al Parteneriatului Estic vom înainta propunerea să fie abolită obligativitatea vizelor pentru cetăţenii moldoveni. Este un lucru bun pentru cetăţeni şi un pas important pentru integrarea europeană a acestei ţări. Calea europeanã a Moldovei trebuie sã devină o realitate“, a menţionat Jose Manuel Barroso.

Ponta: „Bucuraţi-vă cu măsură”

„Republica Moldova şi-a respectat angajamentele şi merită un regim liberalizat de vize cu UE. România va continua să acorde sprijin necondiţionat Republicii Moldova în parcursul european. Este o datorie a noastră să ne implicăm în prima linie în acest proces”, a declarat, la rândul său, Victor Ponta. Totuşi, el a recomandat Chişinăului să se bucure „cu măsură” după anunţul Comisiei Europene şi să aştepte decizia politică. „Nu mi-aş dori să se întâmple la fel ca şi cu intrarea noastră (a României) în spaţiul Schengen”, a spus Ponta.

Leancă: „E o mare bucurie pentru noi”

„Plec acasă cu un sentiment mare de bucurie. Anunţul acesta îi va face fericiţi pe toţi cetăţenii moldoveni. Parcursul european al Moldovei înseamnă un drum al modernizării. Vrem să trecem de la asociere la integrare, dar ştim că mai avem de îndeplinit condiţii. Sper că la Vilnius vom avea un summit extraordinar de productiv pentru viitorul Republicii Moldova", a menţionat Iurie Leancă după ce Jose Manuel Barroso a prezentat cel de-al cincilea raport privind progresele înregistrate de Moldova cu privire la aplicarea Planului de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize.

Proiecte energetice pentru Moldova

Preşedintele Comisiei Europene a mai spus că UE va continua să sprijine masiv economic Republica Moldova: „Am discutat despre securitatea energeticã, interconexiunea de gaze. Europenii ar trebui să aibă acces la energie ieftină, iar Moldova trebuie să aibă aceleaşi drepturi. Astăzi am fãcut progrese semnificative în ce priveşte proiectele de interconectare energetică şi am luat decizii concrete. În primul rând, proiectul Iaşi-Ungheni reprezintã prima interconectare a Moldovei cu piaţa europeanã. Livrarea gazelor din România spre Chişinău trebuie să fie facută mână în mână cu o serie de reforme. Am identificat proiectul energetic, Vulcăneşti-Isaccea prin intermediul căruia România va creşte exporturile de energie electrică spre Republica Moldova, asigurându-i astfel securitatea energetică. Ne vom extinde sprijinul, pentru ca toate aceste proiecte să avanseze rapid”, a declarat Jose Manuel Barroso.

Frământări la Comrat şi Tiraspol

Aproape simultan cu anunţul preşedintelui Comisiei Europene, la Chişinău, Comrat (Găgăuzia) şi Tiraspol au început frământările. Trei grupuri de manifestanţi s-au adunat la Comrat, în fața sediului Adunării Populare a Găgăuziei, acolo unde se încerca demiterea bașcanului (guvernatorului) Autonomiei Găgăuze, Mihai Formuzal. Aproximativ 600 de susținători ai mișcării „Găgăuzia Unită” au venit să-l susţină pe bașcan. Aceştia îl acuză pe primarul de Comrat, Nicolae Dudoglo, că ar râvni demiterea nejustificată a başcanului. La câţiva metri, un alt grup, susținător ai lui Dudoglo critica activitatea bașcanului și îi cerea demisia. Peste drum, al treilea grup cerea aderarea Republicii Moldova la Uniunea Euroasiatică.

În Parlamentul de la Chişinău, comuniştii au solicitat ca situaţia din Găgăuzia să fie discutată la şedinţa Legislativului, iar deputatul PCRM a declarat că situaţia din Găgăuzia poate duce la un război civil.

De partea cealaltă a Nistrului, pretinsul ministru de externe al autoproclamatei republici moldoveneşti nistrene, Nina Ştanski, a cerut KGB-ului transnistrean (serviciul de securitate de la Tiraspol) să susţină „forţele anti-moldoveneşti de la Bălţi şi din Găgăuzia”. Serviciul de Informaţii şi Securitate de la Chișinău verifică autenticitatea scrisorii pe care Nina Ștanski ar fi trimis-o KGB-ului transnistrean. Potrivit jurnaliştilor de la Tiraspol, Ștanski cere, în aceeași scrisoare, de la KGB-ul transnistrean “să supravegheze diplomaţii ucraineni şi pe reprezentantul special al președintelui OSCE”.