Viaţă scurtă de român slăbănog

Vestea cea mai proastă este aceea că femeile din România au cea mai scăzută speranţă de viaţă de pe cuprinsul Uniunii Europene: 76.2 ani. Un fapt provocat nu doar de buzunarele golite, ci şi de spitalele insalubre. Cel mai îngrijorător record negativ al sistemului medical românesc este rata mortalităţii infantile, cea mai crescută în Europa. Nici nu este de mirare, în condiţiile în care România continuă să fie ţara care alocă sănătăţii cel mai mic procent din PIB şi cea care cheltuie cei mai puţini euro pe cap de locuitor pentru sănătate, asemănător Turciei şi Bulgariei. Lipsesc nu doar banii, ci şi doctorii: clasamentul ţărilor europene cu cei mai puţini doctori este condus de Turcia, urmată de Polonia şi România. Lipsesc nu doar doctorii în general, ci şi specialiştii: România este ţara europeană în care există cei mai mulţi medici de familie comparativ cu numărul medicilor specialişti. Lipsa nu se manifestă doar în domeniul resurselor umane, dar şi în cel al tehnicii medicale. Spui România, spui ţara cu cel mai scăzut număr de aparate de RMN şi tomografie computerizată pe cap de locuitor din Europa. Românii nu au acces nici la unele tehnici chirurgicale avansate care reduc durerea şi scad timpul de imobilizare al pacientului. Să te ferească Dumnezeu să fii român şi să ai osteoartrită: eşti condamnat la durere în tăcere.

Cum sună politicile de sănătate publică în cea mai bolnavă ţară a Europei? De cele mai multe ori, iraţional. Deşi are serioase probleme cu tehnica medicală, România alocă pentru campaniile de sănătate publică (antifumat, antialcool) şi programele de vaccinare cea mai mare felie din cheltuielile dedicate sănătăţii: 6% faţă de 2,9% media europeană. Eficienţa este îndoielnică: deşi au fost derulate campanii publice de informare asupra prevenţiei cancerului cervical prin scanare periodică, populaţia României prezintă cea mai mare mortalitate din Europa în cazul acestei afecţiuni.

Creşterea fondurilor publice destinate compensării tratamentului farmaceutic aduce un viitor cu intervenţii costisitoare rare şi spitalizări reduse. Prin urmare o eficientizare a sistemului. Nu este cazul României care cheltuie cele mai puţine fonduri pe cap de locuitor pentru medicamente din Uniunea Europeană. În schimb, consumă cei mai mulţi bani pentru serviciile medicale, în detrimentul produselor medicale.

În toată această avalanşă de veşti proaste, există şi câteva lucruri cu aparenţă pozitivă. Deşi sistemul medical românesc s-a remarcat în ultimul deceniu prin lipsă de comunicare cu celelalte ţări europene, România prezintă totuşi cea mai accentuată creştere a exporturilor şi importurilor de servicii medicale. Cu alte cuvinte, din ce în ce mai mulţi români caută tratament în alte ţări şi din ce în ce mai mulţi europeni vin să-şi repare dinţii în România. Dar ştirea cea mai bună este că prevalenţa obezităţii în România este cea mai scăzută la nivel european. Dar dacă românii mănâncă sănătos sau nu prea mănâncă este o întrebare la care nu ţinem neapărat să aflăm răspunsul.

Autor: Vlad Mixich, DW-Bucureşti
Redactor: Robert Schwartz