Victor Ponta: ANI devine o simplă agenţie de ştiri

DW: România se află în criză economică, socială, oamenii au ieşit în stradă, pentru a protesta împotriva reducerii pensiilor şi a salariilor. Aţi declarat recent că doriţi să aveţi discuţii cu cei de la putere, pentru a găsi noi formule de reduceri la cheltuielile bugetare. Ce face PSD-ul - sau ce ar face opoziţia - pentru a scoate România din această situaţie de criză economică?

Victor Ponta: E o criză socială şi economică pronunţată. Criza politică este declanşată de faptul că, în urmă cu câteva luni, cei care conduc - preşedintele Traian Băsescu şi primul ministru Boc - au făcut promisiuni foarte clare în campanie, că România iese din criza economică şi că sunt bani pentru pensii şi salarii, că nu vor fi afectate categoriile sociale defavorizate. De aici, cred, apare criza politică. Din faptul că, aşa cum s-a întâmplat şi în alte părţi din estul Europei, la foarte scurt timp după campania electorală s-a dovedit că vorbele din campanie au fost simple neadevăruri. Şi, atunci, reacţia socială este extrem de violentă.

Ce face PSD-ul? Noi am analizat propunerile făcute de preşedintele ţării. Doar ca o paranteză: în mod sigur, am fi preferat să fie făcute de Guvern, dar deja lucrurile au evoluat într-o anumită direcţie în România, unde preşedintele e practic şeful Executivului - puţin în afara Constituţiei. Dar am analizat propunerile preşedintelui - sau soluţiile preşedintelui. Le-am considerat inacceptabile, din trei motive.

În primul rând, măsura de a reduce salariile şi pensiile tuturor, în acelaşi mod, e o măsură incorectă. Pentru că, din punctul nostru de vedere, ca social-democraţi - şi aici suntem în spiritul tuturor partidelor de stânga din Europa - credem că sarcina crizei economice trebuie să cadă diferenţiat. Pensionarilor, şomerilor, celor care au venituri foarte reduse, ar trebui să nu li se reducă deloc aceste venituri. Cei care au venituri mari, care fac încă profit, în primul rând mă refer la sistemul bancar, la sistemul asigurărilor, la sistemul acelor mari companii care câştigă licitaţiile publice şi fac în continuare afaceri extrem de profitabile cu statul român, acolo ar trebui să se facă o impozitare mult mai mare, ar trebui o sarcină mult mai mare pe ei, pentru a trece de criză.

În al doilea rând, deciziile preşedintelui Traian Băsescu vor fi insuportabile pentru pensionari, în aceste momente, mai ales cu creşterea preţului la medicamente şi la utilităţi. Practic, pensia categoric nu va ajunge să acopere necesităţile de bază. Pentru salariaţi - aproape toţi au o problemă uriaşă cu acoperirea creditelor. În anii trecuţi a fost un boom al creditelor în România, ceea ce, probabil, a şi justificat creşterea economică. Între timp, cam toti ies din marjele acelea, pe care banca le accepta.

În al treilea rând, ceea ce e cel mai grav, noi am considerat, pe baza unor calcule, că aceste măsuri nu vor rezolva problema socială şi economică. Peste şase luni, probabil, delegaţia FMI şi cea a Comisiei Europene vor veni şi vor spune că România tot nu se încadrează în ţinta de deficit bugetar, tot nu se încadrează în reducerea cheltuielilor, aşa cum a fost promis, şi tot vor trebui luate alte măsuri.

Ce am propus noi? Am propus, în primul şi în primul rând, schimbarea sistemului fiscal şi revenirea la impozitarea diferenţiată. România şi Slovacia, dacă nu ma înşel, sunt singurele ţări din UE care au încă flat tax, cota unică. Noi am cerut revenirea la cota diferenţiată. În al doilea rând, diferenţierea TVA-ului, prin creşterea TVA-ului pentru majoritatea produselor şi, în paralel, scăderea TVA-ului până la 5% pentru produsele de bază. În al treilea rând, cheltuielile bugetare trebuie reduse, dar nu de la personal ci de la bunuri şi servicii.

DW: Aţi menţionat spiritul politicii social-democrate şi impozitarea progresivă. De ce credeţi că o astfel de măsură ar scoate România din criză sau ar ameliora situaţia economică, cel puţin?

Victor Ponta: În primul rând, ideologic, este o masură pe care un partid serios de stânga nu poate să o negocieze. Apoi, a existat în România o legendă, şi, anume, că această creştere economică a fost direct proporţională cu cota unică. În realitate, s-a dovedit că perioada 2000-2004, când guvernam social-democrat şi aveam impozitare diferenţiată, a fost perioada în care România a avut cea mai mare creştere economică. În al treilea rând, pentru că o cotă diferenţiată nu neaparat aduce mai mulţi bani la bugetul de stat ci, de fapt, repartizează mai echitabil sarcina crizei. De perioada 2000-2008, cei opt ai de creştere economică a României, au beneficiat maxim 10% dintre români. Acum, când este criză - şi evident că e criză, noi nu contestăm acest lucru - sunt puşi să plăteasca ceilalţi 90%, cei care n-au beneficiat de creşterea economică. Şi, atunci, aceasta ruptură, acest sentiment de lipsă de solidaritate şi de inechitate, duce la proteste de stradă, duce la rezistenţa sistemului public şi privat faţă de orice fel de reformă propusă de actualul Guvern şi, in termen foarte scurt, adică anul acesta, probabil că va duce la un blocaj total al funcţionarii statului.

DW: În ceea ce priveşte avantajele impozitării progresive, aţi limita acest trend la România, acum în perioadă de criza, sau consideraţi ca treptele de impozitare sunt valabile în general? De pilda criza austriacă, de la începutul secolului trecut, a fost rezolvata prin metode economice liberale.

Victor Ponta: Sunt convins că societatea umană nu are întotdeuna aceleaşi soluţii. Aşa cum sunt convins că într-o societate democratică, alternanţa între stanga şi dreapta este extrem de utilă. Nu cred că trebuie să fie numai stânga la putere. România este însă, iată, după 2004, după şase ani de politici de dreapta. În primii ani poate că şi-au arătat punctele pozitive, acum încep să-şi arate foarte tare punctele negative. Şi, atunci, în mod sigur, PSD-ul, cu noua formă de conducere, gândeşte un sistem care să înceapă să fie aplicat dupa urmatoarele alegeri si care să functioneze înca două cicluri electorale.

DW: Senatul României a adoptat noua lege de funcţionare a ANI. Cum comentaţi această masură şi unde credeţi că ar trebui să se traga o linie între transpatenţă şi protejarea sferei private?

Victor Ponta: Din păcate, s-a transformat intr-o bătălie politică. Din păcate, ANI a fost percepută ca unul dintre obiectivele politice ale preşedintelui Traian Băsescu, cel ales în urmă cu şase ani pe un discurs anti-corupţie extrem de pronunţat. PSD-ul cădea mereu în această capcană, în a încerca să aducă dovezi cum că ANI sau DNA sunt mai mult sau mai puţin politizate. Anul acesta am agreat cu preşedintele ţării ca, în Parlament, grupurile noastre nu vor bloca în nici un fel discuţia. De altfel, la Camera Deputaţilor am participat, în sală, nu am participat la vot, am participat pentru a exista cvorumul necesar ca legea să fie trecută şi ne-am abţinut de la vot. La Senat am fost la grup iar colegii mei au avut aceeaşi poziţie, de a se abţine. Dacă mă întrebaţi pe mine, şi ca politician şi ca jurist, cred că este o formă nesatisfăcătoare, cred că va face ca această agenţie să rămână un simplu instrument, eventual de ştiri pentru presă, dar nu de măsuri concrete. Dar responsabilitatea nu mai poate fi aruncată pe opoziţie, de această dată. Şi cred că, din punctul de vedere al PSD-ului, am procedat bine să nu ne opunem.

Autor: Lavinia Piţu, DW-Berlin
Redactor: Cristian Ştefănescu