Victoria asupra terorismului

”Am biruit terorismul!” Titrează pe prima sa pagină Sueddeutsche Zeitung din Muenchen, citându-l pe preşedintele interimar şi de ieri probabil şi preşedintele ales al Afganistanului, Hamid Karzai, după alegerile derulate duminică în fostul fief al talibanilor şi teroriştilor reţelei islamiste al Kaida. Comentând acest scrutin, Peter Muench e de părere, în paginile ziarului de stânga din Bavaria, că ”alegerile n-au reprezentat până la urmă decât un prim pas pe drumul spre democraţie. Fapt firesc, după un sfert de veac de războaie, făcând extrem de dificilă construcţia unei societăţi civile demne de acest nume”.

Intre alegerile afgane, cele australiene, încheiate cu triumful conseravatorului John Howard şi cele care se vor derula în curând în SUA, ziarele apusene găsesc azi totuşi oarece loc şi pentru evenimentul mai puţin politic. Publicaţiile rezervă bunăoară spaţii remarcabil de ample atât decesului semizeului filosofiei postmoderne, Jaques Derrida, întemeietorul deconstructivismului, cât şi premiului păcii decernat de librarii germani scriitorului maghiar Peter Esterhazy, ”un maestru al cuvântului deopotrivă impregnat cu umor şi melancolie, dar şi cu mândria apartenenţei la peisajul cultural central şi esteuropean”, după cum îl descrie Neue Zuercher Zeitung.

Acelaşi ziar elveţian semnalează incapacitatea opoziţiei australiene de stânga de a se impune în faţa liberal-conservatorului John Howard, aflat acum la al patrulea său mandat, ”în ciuda alianţei sale strânse cu SUA în campania irakiană”. Ziarul din Zuerich aminteşte în context de rezistenţa ”enormă”, pe care ar fi generat-o în rândul electoratului australian dislocarea de trupe proprii în Irak. Răsunătorul triumf al lui Howard în pofida prezumtivei sale "lipse de carismă", reproşate liderului de la Canberra de alt ziar helvet, şi-anume genevezul Tages-Anzeiger a iscat de asemenea supriză şi nedisimulată dezamăgire într-o parte a presei din "vechea Europă".

In răstimp, comentatorii presei de limbă germană semnalează sondajele de opinie potrivit cărora ceea de-a 2-a dezbatere televizată a candidaţilor la preşedinţia SUA s-ar fi încheiat cu o remiză. Asta după ce liderul Casei Albe ar reuşit ”să-şi rectifice erorile din prima confruntare, în care ar fi dat dovadă de slăbiciuni argumentative şi de un facies acru, iritînd mulţi telespectatori”, potrivit ziarului Neue Zuercher Zeitung.

Sub titlul "Alegerea lumii", Sueddeutsche Zeitung din Muenchen evocă odată în plus antipatia multor europeni faţă de Bush, precum şi sprijinul masiv de care se bucură John Kerry îndeosebi în Franţa şi Germania, reliefând ceea ce ziarul crede că ar fi diferenţa cea mai notabilă dintre cei doi. In speţă ”orientarea multilateralistă a lui John Kerry, faţă de un Bush care”, potrivit ziarului, n-ar fi învăţat ”să includă în conceptul unei Americi puternice ideea susţinerii aliaţilor ei. Devreme ce John Kerry mizează pe cooperarea cu europenii, iar europenii optează în majoritatea lor în favoarea contracandidatului lui Bush, bătrânul continent va fi nevoit să livreze, dând liderului democrat ceea ce îi cere, în cazul în care va deveni preşedinte”, opinează comentatorul din Muenchen.

In timp ce ziarele franceze, între care parizianul Le Figaro îşi manifestă dezamăgirea în legătură cu vizita în China a preşedintelui Chirac, care n-ar fi adus încă Parisului, în ciuda prieteniei făţişe demonstrate regimului de la Peking, scontatele afaceri lucrative, italianul Corriere della Sera se arată alarmat de situaţia din Irak. Ziarul subliniază că o eventuală retragere prematură a trupelor internaţionale din Irak ar fi de-a dreptul catastrofală. ”Dacă Europa îi va sili pe americani să-şi evacueze militarii din Irak, acest stat va deveni unul al distrugerii în masă, un stat teroristo-islamist aflat în posesia unor arme dintre cele mai periculoase”, avertizează cotidianul milanez.

In ce priveşte alegerile afgane, observatorii le salută în genere cu entuziasm, în ciuda posibilelor iregularităţi semnalate în cursul scrutinului, care, ”nerevoltându-i excesiv pe afgani nu par să pună întregul scrutin”, potrivit austriacului Salzburger Nachrichten, ”sub semnul întrebării". Or tocmai această acceptare a rezultatului alegerilor de către afgani promite ”să fie decisivă întru stabilizarea ţării”, mai notează cotidianul austriac, neuitând să remarce faptul că ”talibanii sunt definitiv înfrânţi, devreme ce n-au reuşit să perturbe scrutinul, să comită vreo crimă, ori să rănească fie şi un singur alegător”. Din fericire, aş adăuga eu.

Şi Rheinische Post din Duesseldorf se arată mişcat de imaginile înfăţişîndu-i pe afgani la urne, după decenii de suferinţe provocate de fascismul islamic. Democraţia, scrie ziarul, "străluceşte precum binecuvântarea pe care o reprezintă ea în realitate, devreme ce islamismul de epocă de piatră al talibanilor şi decapitatorii al Kaidei au suferit o înfrângere. Dorul după democraţie s-a dovedit mai puternic decât puterea de atracţie a djihadului propagat de Osama Bin Laden, aşa cum şi alte modele similare de felul lui Hitler, Stalin şi consorţii au eşuat jalnic. Democratizarea Afganistanului, a Irakului, a Orientului Apropiat şi Mijlociu, a întregii lumi islamice este posibilă în ciuda urii de moarte a călăilor lui Bin Laden, din pricina căreia va mai curge mult sânge", relevă ziarul, cerând lumii civilizate "să i se opună teroriştilor cu toate forţele şi fermitatea militară şi financiară. Fiindcă afganii au demonstrat că înţeleg aceste semne ale solidarităţii şi merită incontestabil acest sprijin, după ce şi-au riscat viaţa ducându-se să voteze. Intr-o lume în care teroriştii aruncă în aer copii doar pentru că prin apropiere trece un convoi american aceasta este iată o veste bună”, conchide ziarul german.

Şi Times din Londra salută ceea ce numeşte ”triumful democraţiei”. Cotidianul britanic elogiază la rândul său îndeosebi ”populaţia afgană, care a demonstrat că şi cei mai săraci dintre săraci preţuiesc dreptul la libertate. Un fapt care”, după cum scrie ziarul, ”anunţă el însuşi un viitor mai bun acestei ţări”.