Viitorul războiului antiterorist

La New York Naţiunile Unite au prelungit cu un an mandatul forţelor internaţionale din Afganistan. Subiectul suscită aprinse controverse şi în campania electorală americană.

E limpede că războiul contra terorismului islamist trebuie câştigat nu în ultimul rând pe câmpul de bătaie afgan. În joc e, deopotrivă, credibilitatea alianţei nord-atlantice, a SUA, a occidentului şi a Comunităţii internaţionale în genere. Motiv pentru care Consiliul de securitate ONU a sfîrşit, după oarecari tergiversări ruseşti, să hotărască prelungirea cu un an a mandatului trupelor internaţionale de stabilizare şi protecţie, dislocate, sub comanda NATO, la poalele Hindukuşului.

Rezoluţia fusese amânată pentru că Moscova insistase asupra unei condamnări a creşterii numărului de victime civile în conflictul din Afganistan.

În pofida întăririi trupelor occidentale din regiune, intensitatea ciocnirilor şi vărsările de sânge au luat proporţii fără precedent din 2001 încoace, când intervenţia militară apuseană a dus la răsturnarea regimului talibanilor şi alungarea extremiştilor islamişti din capitala Kabul.

Al Quaida şi talibanii au reuşit să se regrupeze în munţii pakistanezi din proximitatea frontierei şi au lansat în ultimele 8 luni tot mai puternice atacuri inclusiv şi mai ales asupra unor obietive civile. Nu mai puţin de 800 de civili şi-au pierdut viaţa în ultimul an, în special din cauza campaniei sistematice de intimidare şi terorizare declanşate de talibani contra unor categorii socio-profesionale cheie din rândul populaţiei afgane. Ţinte predilecte ale extremiştilor au devenit deopotrivă militarii, medicii, dar şi dascălii afgani. Întrucât insurgenţii şi teroriştii nu poartă uniforme s-au înmulţit fireşte şi victimile civile iscate de contraatacurile forţelor occidentale. Naţiunile Unite estimează numărul celor din urmă la peste 550.

O ameliorare substanţială se prefigurează însă graţie deciziei administraţiei americane de a autoriza urmărirea talibanilor şi al Quaidei dincolo de frontiera pakistaneză.

Marţi, şeful Pentagonului, Robert Gates a plecat la Kabul spre a conferi cu preşedintele afgan Hamid Karzai. Iar oficialii de la Kabul au început să negocieze cu omologii lor pakistanezi efectuarea de operaţiuni comune de combatere a extremiştilor situaţi de-o parte şi de alta a frontierei comune.

Realizând că, în covârşitoarea lor majoritate, americanii îl consideră pe rivalul său de dreapta McCain un lider militar mai bun şi mai credibil, candidatul democrat la preşedinţia americană a încercat mai nou să se profileze în acest domeniu. În eventualitatea victoriei sale în alegeri Obama a anunţat extinderea intervenţiei militare din Afganistan, promiţând întărirea trupelor de pe acest teatru de operaţiuni prin retragerea contingentelor din Irak.

Opţiune, care n-a întârziat să fie demontată de John McCain, potrivit căruia candidatul stângii e gata să rişte o înfrângere printr-o repliere arbitrară din Irak. McCain a făgăduit să aplice în Afganistan aceiaşi tactică de succes transpusă de administraţia Bush întru pacificarea Irakului. In acest scop Casa Albă ordonase masiva întărire a trupelor americane dislocate între Tigru şi Eufrat.