1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Vin turcii

Rodica Binder15 octombrie 2008

Monotonia tematică impusă de criza financiară comentariilor din presa ultimelor zile este întreruptă de uneveniment livresc cu reverberaţii politice

https://p.dw.com/p/FZrv
Harta Turciei şi a vecinilor ei arabiImagine: AP Graphics/DW

Inaugurată festiv ieri, în prezenţa preşedintelui Turciei Abdullah Gül şi a ministrului german de externe Frank -Walter Steinmeier, a 60-a ediţie a Salonului de Carte de la Frankfurt pe Main, avînd-o drept invitată de onoare pe Turcia, i-a furnizat laureatului premiului Nobel pentru Literatură, Orhan Pamuk,ocazia de a critica restricţiile impuse în patria sa libertăţii de creaţie.

Cu acelaşi prilejscrie în continuare FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, şeful diplomaţiei germane a găsit de cuviinţă să pledeze pentru o primire a Turciei în Uniunea Europeană. Aceasta, în treacăt fie spus, conform articolului apărut în ziarul citat, deşi tot marţi seara ministrul turc al justiţiei a adresat scuze familiei unui deţinut decedat în închisoare în urma violenţelor suferite.19 gardieni turci au fost suspendaţi din funcţie sub acuzaţia de a fi practicat tortura.

Şi cotidianul DIE PRESSE se opreşte asupra criticilor formulate la adresa libertăţii de opinie în Turcia, cu prilejul inaugurării Tîrgului de carte.

DRESDNER NEUESTE NACHRICHTEN crede că nici celebrităţile zilei nici bestseller-urile nu sunt cele care conferă importanţă celui mai mare salon de carte din lume ci faptul că aici se întîlnesc toţi cei care caută un răspuns la întrebări fundamentale.

Una dintre ele o formulează cotidianul TAZ din Berlin: „Ce va rămîne de pe urma prezenţei Turciei la Frankfurt ?” Răspunsul dat de ziarul citat sună astfel: „mai mult decît de pe urma Lituaniei, Coreii sau Cataloniei şi aceasta nu fiindcă Turcia este o ţară mult mai mare din care pricină comparaţia nu ar fi tocmai potrivită ci fiindcă peisajul ei cultural a înflorit surprinzător în ultimul deceniu. Şi fiindcă în Germania există o masivă minoritate turcă, cultura ţării oaspete ar fi devenit parte intrinsecă a culturii germane. În prelungirea acestei idei, articolul se intitulează „Străinătatea noastră internă”.

Grija noastră cea de toate zilele rămîne însă criza financiară.

După ce guvernele au lansat pachetele de salvare începe - nu cum poate ne-am fi aşteptat - aflarea vinovaţilor ci desluşirea urmărilor crizei. DIE WELT publică şi un amplu interviu cu George Soros despre cauzele crizei şi învăţămintele care pot fi deduse în urma celor întîmplate. Marele investitor care a făcut o imensă avere prin operaţiuni speculative , consideră că actuala criză este urmarea unui viciu intern al sistemului, pieţele financiare tinzînd din cînd în cînd să se deregleze şi să nu mai reflecte reala bază de date a economiei. Ele sunt distorsionate de investitori şi agenţii bursieri. Statul trebuie să vegheze ca bulele financiare, umplute cu valori fictive ale pieţii, să nu se umfle excesiv. La orizont Soros întrevede o slăbire a influenţei Statelor Unite, proces deja incipient. China şi ţările exportatoare de petrol dispun de serioase rezerve de devize „în timp ce noi am consumat mai mult decît am produs, am făcut datorii pe cînd ei au făcut economii şi au acumulat averi.

Chinezilor le va aparţine o mai mare parte a lumii şi fiindcă au aplicat o altă strategie financiară. Ceea ce va modifica raportul de forţe, deplasînd centrul de greutate spre Asia, această translaţie fiind şi consecinţa păcatelor pe care America le-a comis în ultimii 25 de ani” - crede George Soros în finalul interviului.

În umbra actualei crize , chiar dacă cioburile oalelor sparte au fost în parte adunate, iar bursele rămîn totuşi volatile cum opinează NEUE ZÜRCHER ZEITUNG cresc alte rele în lume. Din nefericire –şi foametea. În ajunul prezentării raportului ONU referitor la combaterea foametei FLENSBURGER TAGEBLATT scrie:”Este vorba despre un adevărat scandal umanitar şi nu numai din raţiuni morale. Cu cît mai mulţi oameni sunt excluşi din circuitul social al bunăstării , cu cît mai mulţi copii mor de inaniţie,în timp ce alte naţiuni se bucură de un surplus de bunăstare, cu atît mai instabile vor deveni sistemele politice şi economice -deduce ziarul german citat.